Cât de pregătiți suntem pentru valul 4 al pandemiei?

​Cât de pregătită este România pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19, care a debutat oficial săptămâna trecută? Cât de pregătiți sunt medicii și restul personalului medical din prima linie și cât de epuizați sunt după aproape un an și jumătate de pandemie? Vom mai vedea spitale care vor ceda? S-a îmbunătățit infrastructura din spitale sau suntem tot unde eram la începutul pandemiei? Vom mai ajunge în situația de a număra în fiecare zi paturile de Terapie Intensivă? Există suficienți români vaccinați sau trecuți deja prin boală încât să limiteze dimensiunile valului 4? Pacienții non-COVID vor rămâne și de data aceasta la porțile spitalelor? HotNews.ro a stat de vorbă cu medici aflați de un an și jumătate în linia întâi și încearcă să vină cu răspunsuri la toate aceste întrebări.

Info pe scurt:

• România a intrat săptămâna trecută, oficial, în valul 4 al pandemiei de COVID-19, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. În noul val, tulpina indiană Delta, care este de câteva ori mai contagioasă decât vechile tulpini ale coronavirusului, este dominantă. Numărul de cazuri a început să crească constant și chiar să se dubleze de la o zi la alta pentru prima dată în ultimele două luni.

• Ce înseamnă acest lucru pentru personalul medical, care vine deja după un an și jumătate de pandemie, pentru infrastructura din spitale și pentru noi toți, care am trecut printr-un an și jumătate de restricții?

• Cel mai probabil, valul 4 nu va fi atât de dur precum valul 3, din primăvara aceasta, însă marile temeri se îndreaptă către contagiozitatea ieșită din comun a noii tulpini dominante și înspre românii nevaccinați: „Majoritatea deceselor care se vor produce de acum încolo din cauza COVID-19 sunt decese evitabile, ce puteau fi evitate prin vaccinare”, declară un medic din linia întâi pentru HotNews.ro.

• Vor mai ceda spitale în valul 4, vom mai vedea incendii și alte incidente grave? „Suntem mai bine organizați decât în valurile precedente. Ca infrastructură, ne-am mai dotat. Presiunea pe spitale va fi la începutul lunii octombrie”, spun medicii consultați de HotNews.ro.

• Spitalele COVID nu vor mai fi supraaglomerate peste tot, cum s-a întâmplat în primăvara acestui an, ci în special în zonele unde rata de vaccinare este redusă și se va înregistra, foarte probabil, un număr mare de infectări, iar o parte dintre acești pacienți vor fi transferați în zone mai „norocoase”, cu mai puține cazuri de îmbolnăviri și spitale mai libere.

• Cel mai important lucru pe care încă l-am putea face în acest moment pentru a limita dimensiunile valului 4 ar fi să creștem rata de vaccinare, dar șansele sunt mici, având în vedere „eșecul” campaniei de informare, faptul că dinspre Guvern răzbat mesaje „triumfaliste”, iar țintele de vaccinare asumate inițial au fost ratate, consideră Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică. În plus, nici măsurile de protecție, precum obligativitatea purtării măștii în spații închise, nu mai sunt respectate în această perioadă.

Cât de pregătiți sunt medicii pentru valul 4 și cât de epuizați sunt după un an și jumătate de pandemie?

La Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București nu este internat în acest moment niciun pacient COVID-19, este vestea bună cu care ne întâmpină Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul celui mai mare spital de boli pulmonare din România, aflat în linia întâi de la începutul pandemiei.

Medicul Beatrice Mahler spune că spitalul pe care îl conduce este pregătit pentru valul 4: „Suntem cu paturile pregătite, aparatură avem, este perioada de concedii și personalul a putut să își ia concediile, astfel încât oamenii sunt odihniți.”

Medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din București

Comparativ cu primele valuri, „acum măcar știm cum să abordăm simptomatologia și la ce aspecte să fim atenți la pacienții SARS-CoV2. În schimb, suntem foarte îngrijorați pentru persoanele nevaccinate, pentru cei care nu vor să se vaccineze, pentru că aceștia au riscul de a dezvolta formele moderate și severe care apoi necesită internarea în Terapie Intensivă”, completează Cristian Oancea, medic pneumolog și managerul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unul dintre cele mai importante spitale COVID din țară.

„Pe de altă parte, noi, personalul medical, ca experiență clinică am fost pregătiți încă din primul val, în sensul că în sistemul medical există profesioniști pregătiți pentru a găsi resursele medicale, din experiența noastră clinică, pentru a trata oamenii, în funcție de simptome”, ține să sublinieze managerul spitalului COVID din Timișoara.

Totuși, nu trebuie să uităm că „personalul medical, după un an și jumătate de pandemie, este obosit. Au și ei frustrările lor”, admite medicul Cristian Oancea.

Vor mai ceda spitale în valul 4? „Suntem mai bine organizați decât în valurile precedente. Presiunea pe spitale va fi la începutul lunii octombrie”

Suntem mai bine organizați decât în valurile precedente, ne dă asigurări Adrian Wiener, medicul coordonator al spitalului COVID din Arad în prima parte a pandemiei și vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

Marea problemă este însă că „probabilitatea ca lucrurile să fie pe o pantă accelerat ascendentă, mult mai accelerată decât în valurile precedente, este mai mare, din cauza contagiozității foarte mari a tulpinii indiene Delta. Într-o populație nevaccinată – pentru că rata de vaccinare este doar 30% iar rata populației vulnerabile este tot cam de 30% – practic, rata aceasta de vaccinare în sine, fiind redusă, face puține diferențe în ceea ce privește transmiterea comunitară. Ceea ce este diferit este protecția individuală a celor care s-au vaccinat. Dinamica comunitară a epidemiei este puțin influențată de o astfel de rată de vaccinare de 30%, puțin spre deloc. O rată de vaccinare de 30% este mult prea mică pentru a avea vreo semnificație. În schimb, vaccinarea poate influența numărul de cazuri severe și de decese – cei vaccinați fac în general forme ușoare”, declară Adrian Wiener pentru HotNews.ro.

În plus, subliniază medicul Adrian Wiener, „ceea ce este foarte important să înțelegem este că majoritatea deceselor care se vor produce de acum încolo din cauza COVID-19 sunt decese evitabile, puteau fi evitate prin vaccinare”.

Medicul Adrian Wiener, coordonatorul spitalului COVID din Arad

„Ca infrastructură, ne-am mai dotat”, vine răspunsul lui Cristian Oancea la întrebarea dacă vom mai vedea spitale a căror infrastructura va ceda în valul 4 și dacă se vor repeta tragediile din trecut, precum incendii în spitale COVID. „Într-adevăr, mai avem mult de lucru, pentru că acest SARS-CoV2 ne-a făcut să vedem cât de deficitari suntem la capitolul infrastructură, mai ales la nivel de infrastructură electrică. Uitați-vă ce s-a întâmplat în unele spitale din țara noastră, tragedii pe care toți le regretăm. Și noi, în spitalul nostru, ne confruntăm cu această schimbare a rețelei electrice, pe care am abordat-o cu multă seriozitate, dar ne trebuie sprijinul autorităților locale și al Ministerului Sănătății”, afirmă managerul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.

De cealaltă parte, Beatrice Mahler este de părere că presiunea mai mare pe spitale va fi la începutul lunii octombrie, după ce oamenii se întorc din vacanță și începe școala. „Nu cred că va fi acum în august, nu are cum. Începe să crească, dar presiunea mare nu cred că va fi acum, imediat.”

În plus, spitalele COVID nu vor mai fi supraaglomerate peste tot, cum s-a întâmplat în primăvara acestui an, ci în special în zonele unde rata de vaccinare este redusă și se va înregistra, foarte probabil, un număr mare de infectări, iar o parte dintre acești pacienți vor fi transferați în zone mai „norocoase”, cu mai puține cazuri de îmbolnăviri și spitale mai libere, este pronosticul medicului Beatrice Mahler: „Vom avea zone cu spitale supraaglomerate, dar mai ales zonele unde rata de vaccinare este scăzută, iar problema se suprapune și cu zonele unde rețeaua sanitară nu este foarte bine dezvoltată și vor fi necesare resurse mobilizate din zonele unde vaccinarea este mai bine acoperită și vor fi mai puține cazuri, dar acest lucru va însemna transportul pacienților către spitalele din zonele respective. Cred că va fi provocator acest val și din prisma pacienților din zonele mai puțin acoperite de vaccinare, pentru că acolo nici informarea nu este bună, nici asistența medicală nu este cea pe care ne-o dorim, și atunci managementul acelor cazuri va fi foarte dificil – vor trebui asigurate condiții de diagnostic acolo, de transport din zonele respective. Nu va fi ușor acest val, dar va fi puțin altfel. Spre exemplu, poate că nu vom mai avea acele cazuri foarte multe în București, dar vom avea în județele din jur unde nu a fost acoperire vaccinală foarte bună.”

Beatrice Mahler este de părere și că una dintre marile probleme ale valului 4 nu va fi neapărat în spitale, ci „din punctul meu de vedere ne vom întoarce la aceleași probleme pe care le-am tot spus: testare, diagnostic, urmărirea contacților, izolarea contacților. Practic, în acest moment, dacă nu facem foarte bine partea epidemiologică, valul 4 se va extinde și va fi greu de controlat, din cauza contagiunii crescute a acestei tulpini. Nu cred că problema va fi în spitale de data asta, pentru că oamenii vor evita internările, vor fi internări doar la persoanele care nu vor avea o altă soluție, dar vom avea o reală problemă de diagnostic, vom avea cazuri care se vor trata la domiciliu pentru că am văzut acest trend și în valul 3, și din păcate acest lucru va duce la o dificultate a managementului cazurilor care ajung la spital. Există în continuare pericolul din valul 3, ca oamenii să vină târziu la spital, există pericolul diagnosticului la domiciliu, care a rămas și este bine că se poate face, dar nu poate fi luat în evidență de autorități. Ar trebui, și încă nu este târziu, ca persoana care își cumpără un test din farmacie să fie trecută într-o evidență, pentru că și-a achiziționat testul, și să raporteze undeva testul respectiv ca fiind pozitiv sau negativ, să se facă anchetă epidemiologică în cazul în care testul este pozitiv. Nu se discută foarte mult, în acest moment, despre diagnostic, izolare, supraveghere.”

„Valul 4 NU va fi probabil atât de dur ca valul 3”

Pentru România cel puțin, „valul 4 nu va fi probabil atât de dur ca valul 3, cel puțin după cum arată situația din Europa până acum, vaccinarea, persoanele trecute prin boală. Cu siguranță nu vom avea atâtea vieți pierdute ca în valul 3. Dar economic, social, impactul va fi și va fi și mai greu de dus pentru că suntem după un an și jumătate de restricții și de viață altfel”, este de părere managerul Institutului Marius Nasta, Beatrice Mahler.

Beatrice Mahler se teme însă cel mai tare de faptul că pandemia și virusul ne-ar putea oferi în continuare surprize: „Tare mi-e teamă că pandemia și infecția SARS-CoV2 ne vor oferi o surpriză la care nu ne așteptăm. O comparăm foarte mult cu pandemia din 1918, pentru că de atunci, cel puțin, nu am mai trecut printr-o pandemie de așa de lungă durată și atât de amplă. Dar acest virus are niște modificări de structură care ne aduc în față niște realități pe care nu cred că le-am luat cu adevărat în calcul atunci când am discutat despre apariția vaccinului: faptul că persoanele vaccinate au risc de îmbolnăvire dacă stau în preajma persoanelor bolnave, că este extrem de important, pe lângă vaccin, să păstrăm distanța, că virusul și-a modificat structura astfel încât, pe lângă vaccin, devine mult mai contagios. Și acum suntem, practic, la o răscruce care poate să ducă în două direcții: o primă variantă ar fi ca virusul să devină mai contagios, dar să scadă din severitatea afecțiunii pe care o determină. Și atunci, chiar dacă pandemia continuă, nu vom vedea atât de multe pierderi de vieți omenești. Iar a doua variantă ar fi să se ducă pe ambele direcții, să crească și agresivitatea bolii pe care o determină, dar să crească și contagiunea. Nu știm încă direcția în care se va duce și tare mă tem că vaccinurile vor trebui să țină pasul în mod alert cu modificările structurii virale, pentru a ține sub control pandemia.”

Dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Timișoara

Managerul Institutului Marius Nasta dă exemplul Indiei, unde „la începutul acestui an, se bazau foarte mult pe imunitatea de turmă, considerând că au depășit pandemia cu bine. A venit varianta nouă, Delta, care le-a creat o surpriză uriașă, în sensul că și persoane care trecuseră o dată prin boală s-au reinfectat. Spre exemplu la virusul varicelei, dacă treci o dată prin boală, nu mai faci boala a doua oară, ci vorbim despre o infecție nouă care dă și o variabilitate a virusului, și o modificare ușoară de simptomatologie, și de agresivitate, și de transmitere. Practic, suntem în fața unei provocări la nivel mondial vizavi de ce surprize ne va mai oferi acest virus. Cred că suntem în zona aceea de fata Morgana”.

De cealaltă parte, medicul Cristian Oancea, managerul spitalului COVID din Timișoara, face un apel la responsabilitatea oamenilor și subliniază că este necesară în continuare respectarea măsurilor de protecție: „Facem apel la responsabilitatea oamenilor. Noi nu suntem obișnuiți cu cuvântul pandemie, o pandemie nu poate să se stingă într-un an, o să mai dureze. Este o diferență foarte mare între epidemie și pandemie. Cert este că trebuie să conviețuim cu acest SARS-CoV2, să începem ușor-ușor să ne reluăm viața, dar acest lucru trebuie făcut cu responsabilitate: avem nevoie de socializare, avem nevoie să ne întâlnim cu prietenii, avem nevoie să mergem la un concert sau la un film, avem nevoie și trebuie să reluăm activitatea economică, dar trebuie să o facem cu responsabilitate. Trebuie să ne vaccinăm, să purtăm cu toții mască acolo unde există o incidență crescută și trebuie să avem grijă de părinții și de bunicii noștri și să îi vaccinăm. Pentru că altă soluție ca să prevenim și să depășim în siguranță această patologie în acest moment nu avem.”

„Orfanii” pandemiei: Pacienții non-COVID

Cristian Oancea, managerul spitalului COVID din Timișoara, trage un semnal de alarmă și în ceea ce privește soarta pacienților cu alte afecțiuni decât COVID-19, în pandemie: „Acest an și jumătate în care am tratat cu predilecție COVID-19 a făcut ca alte patologii să fie ‘orfane’ – în sensul că au început să apară cazuri depășite oncologice, tuberculoză, anumite patologii care necesitau tratament simplu, dar oamenii, de teamă, le-au ignorat. Ne confruntăm acum cu cazuri foarte avansate de boală, numărul de cazuri non-COVID din Terapie Intensivă crește foarte mult. Mulți pacienți care aveau de făcut intervenții chirurgicale le-au temporizat foarte mult.”

„Cred că în viitorul apropiat va trebui să ne dublăm numărul de paturi de Terapie Intensivă, cel puțin să ne dublăm, numărul de paturi ATI pentru pacienți non-COVID”, subliniază medicul timișorean. „Trebuie să găsim în continuare resurse atât pentru a proteja cât mai mult populația în valul 4, la al cărui debut suntem, iar pe de altă parte, trebuie să avem grijă și de patologia non-COVID, pentru ca fiecare pacient să fie tratat corespunzător.”

Pacient în România

De cealaltă parte, medicul Adrian Wiener, coordonatorul spitalului COVID din Arad în prima parte a pandemiei, subliniază că, față de valul precedent, ceea ce este nou este că „s-au organizat mai bine în ceea ce privește alocarea de paturi pentru pacienții cu COVID în secții non-COVID: adică pentru pacientul cu accident vascular cerebral de exemplu, în secția de Neurologie, pentru pacientul cu infarct, în secția de Cardiologie. Adică secțiile de specialitate s-au organizat astfel încât să poată acorda asistență medicală și pacienților infectați cu SARS-CoV2 – asta este amenajat și coordonat mult mai bine decât până acum.Sunt și spitale – spitalele județene, spitalele pluri-specialitate – care trebuie, în valul acesta, să se implice în sensul acordării asistenței la pacienții care întâmplător au și COVID, însă suferința lor acută, primară, majoră, derivă dintr-o boală non-COVID.”

„Este evident că la un pacient cu foarte multe comorbidități, COVID-ul îl poate da peste cap. Dar noi vorbim aici despre pacienți cu afecțiuni acute, care sunt infectați și cu COVID. Ei trebuie să aibă acces într-o secție de specialitate pentru afecțiunea lor acută severă, alta decât COVID. Aici a fost deficitar în valurile precedente și era normal să se organizeze”, explică Adrian Wiener.

De asemenea, pentru valul 4 al pandemiei s-au făcut și achiziții de medicamente „mai serioase de data aceasta, în sensul că există disponibilitatea de antivirale, inclusiv Remdesivir, și de tot ceea ce este necesar. Sigur că nu sunt cantități nelimitate, dar sunt cantități pentru câteva zeci de mii de pacienți”, afirmă vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

Este vital să creștem rata de vaccinare. Campania de informare, „un eșec”

L-am întrebat și pe Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca și fost consilier onorific în Ministerul Sănătății, în mandatul lui Vlad Voiculescu, ce mai putem face în acest moment pentru a limita dimensiunile valului 4, ce fac autoritățile corect și ce fac greșit: „Ceea ce este vital în acest moment este să creștem rata de vaccinare, iar acest lucru nu îl facem corect”, a fost primul răspuns al lui Răzvan Cherecheș.

Unul dintre cei mai vizibili specialiști în spațiul public în perioada pandemiei de COVID-19, cunoscut și ca Profu’ de sănătate publică, Răzvan Cherecheș arată cu degetul înspre campania de informare privind vaccinarea împotriva COVID-19, care „a fost anemică și a fost un eșec”: „Campaniile de informare implementate până acum au fost cu un caracter generic și fără să se muleze pe un narativul și fricile pe care le au diverse grupuri din societate. Campaniile ar trebui să fie mult mai focalizate pe grupurile care au retincențe și pe fricile lor specifice – să le ofere informații și suport. Argumente de genul „în vaccin este fericire” sunt drăguțe, dar nu conving o persoană care este sceptică. Campania de informare a fost anemică și a fost un eșec, pentru că nu s-au alocat suficiente fonduri și nu au fost angajați specialiști în comunicare.”

Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai

O a doua eroare gravă a fost aceea că medicii de familie nu au fost angrenați în campania de mobilizare pentru vaccinare, în condițiile în care „medicii de familie reprezintă punctul de referință pentru foarte mulți cetățeni în ceea ce privește partea de sănătate. În alte țări s-au făcut sute, mii de webinarii în care medicii de familie au fost informați și educați legat de vaccin, de vaccinare, de efecte adverse, lucruri pe care ei nu le-au învățat în facultate, dar asumpția Guvernului României este că medicii de familie învață pe cont propriu, în timpul liber. Institutul Național de Sănătate Publică este cel care ar fi trebuit să facă aceste informări, dar nu a făcut acest lucru.”

Mai mult, nu au fost mobilizați nici vectorii din comunitate, spre exemplu Biserica Ortodoxă: „În afară de declarații bombastice, nu s-a făcut un parteneriat strategic cu Biserica Ortodoxă, în cadrul căruia preoții să fie instruiți și educați în legătură cu funcționarea vaccinului.”

În ceea ce privește pregătirea pentru toamnă această, până la finalul lunii august sunt concedii, spune Răzvan Cherecheș, dar în septembrie va începe școala față în față, „iar acela va fi momentul în care vor începe să crească cifrele privind cazurile. Pentru începerea școlii trebuia acordată atenție specială vaccinării tinerilor între 12 și 16 ani, care sunt extrem de dinamici social. Nu s-a făcut acest lucru. Acolo ar fi trebuit o campanie orientată către acești tineri și una orientată către părinții lor, ca să se simtă în siguranță să facă vaccinul.”

„Vaccinul perfect, administrat la 7 miliarde de oameni fără efecte secundare, nu va exista niciodată”

La rândul său, medicul Cristian Oancea îi îndeamnă pe români „să nu mai asculte aceste știri false, diseminate de tot felul de oameni care nu au niciun fel de expertiză medicală sau nici măcar tangențe cu sectorul sanitar, ci pur și simplu să se uite la prietenii lor, la colegii lor care sunt vaccinați, și care, dacă dezvoltă o formă de boală, dezvoltă o formă ușoară. Cel puțin la noi în spital, cazurile care au ajuns în Terapie Intensivă în ultima vreme sunt persoane nevaccinate.”

Managerul spitalului COVID din Timișoara amintește că în acest moment, un medicament curativ pentru boala COVID-19 încă nu există: „Sunt firme care dezvoltă pastile care ar putea fi eficiente în tratarea COVID-19, însă, din experiența mea, de la nivelul declarativ, până la autorizare și la intrarea pe piață, mai durează cel puțin un an de zile. Vaccinurile care există acum pe piața din Europa sunt vaccinuri sigure, eficiente și cred că metoda de vaccinare este singura prin care poți preveni boala, sau, dacă te îmbolnăvești, dezvolți o formă ușoară.”

„Faptul că anumiți colegi dau pe anumite canale de comunicare tot felul de tratamente mai mult sau mai puțin curative, mai mult sau mai puțin naturiste, mai mult sau mai puțin din surse fără grad de credibilitate îngreunează munca noastră și îngreunează procesul de vaccinare”, mai spune medicul Cristian Oancea.

În încheiere, Cristian Oancea subliniază că vaccinul perfect, fără efecte secundare după ce este administrat la 7 miliarde de oameni, nu există, însă vaccinurile au dublat speranța de viață, odată cu apariția lor: „Trebuie să înțelegem că după apariția vaccinurilor, speranța de viață aproape că s-a dublat, deci vaccinurile sunt făcute ca să salveze vieți. Vaccinurile sunt făcute pentru ca, dacă avem o boală, să o depășim mai bine. Plus că trebuie să fim conștienți că nu există un vaccin ideal. Acest vaccin ideal nu va exista niciodată. Nu poți să faci un vaccin, să îl administrezi la 7 miliarde de oameni, să nu aibă nicio reacție adversă și să aibă grad de eficiență de 100%. Pe de altă parte, în afara luptei din spital, lupta se dă în comunitate, unde fiecare dintre noi poate fi responsabil și se poate vaccina. Să te vaccinezi durează 10 secunde, în spital poți sta 7-8 zile sau, dacă ești în Terapie Intensivă, poate și o lună de zile.”

„Acest val 4 va fi al nevaccinaților, asta este o realitate pe care au spus-o foarte mulți colegi de-ai noștri. Îndemnăm la prudență, la vaccinare și la responsabilitate în continuare. Cred că această triadă ne va face să ne reluăm viața”, este concluzia medicului Cristian Oancea.

Ministerul Educației nu s-a pregătit pentru începerea școlii în condiții de pandemie

Nici Ministerul Educației nu s-a pregătit pentru începerea școlii în condiții de pandemie, spune Răzvan Cherecheș, care se teme că în septembrie vom auzi din nou, cel mai probabil, argumentul pe care l-am auzit în primăvară: „nu vă așteptați să se rezolve aceste lucruri într-o săptămână.” Răzvan Cherecheș subliniază că „nu ne așteptăm într-o săptămână, dar a fost o vară întreagă în care Ministerul Educației nu s-a ocupat de aceste aspecte”.

„Ministerul Educației pare să aibă tot felul de preocupări legate de plagiat, dar nu vorbește despre ventilație, nu vorbește despre distanțarea în școli, despre măști. Un raport recent al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite preciza că este posibil ca, în ce privește tulpina Delta, persoanele vaccinate infectate cu această tulpină sunt în proporție mult mai mică decât cele nevaccinate, dar, dacă te-ai infectat, s-ar putea ca transmiterea virusului să se facă la același nivel ca în cazul unei persoane nevaccinate. Ceea ce înseamnă că purtarea măștilor în spațiile interioare va deveni o normă, cel puțin pentru iarna care urmează. Ei bine, acest lucru ar trebui spus, ar trebui să se facă informare, iar Ministerul Educației ar trebui să pregătească distanțarea, ar trebui să pregătească ventilația, atâta cât este posibil. Altfel, vom auzi din nou argumentul pe care l-am auzit în primăvară: nu vă așteptați să se rezolve aceste lucruri într-o săptămână. Nu ne așteptăm într-o săptămână, dar a fost o vară întreagă în care Ministerul Educației nu s-a ocupat de aceste aspecte”, afirmă expertul în Sănătate publică.

De asemenea, în școli ar fi necesară și o politică de testare rapidă, cu teste rapide, pentru că sunt mult mai ieftine, iar rezultatul este mult mai rapid: „Iar această testare să fie extinsă la nivel național, astfel încât să poată fi identificate cazurile extrem de repede. Ar trebui testare săptămânală în școli, s-a discutat despre acest lucru și din nou Ministerul Educației a eșuat, nu a implementat acest program.”

„Guvernul și-a erodat credibilitatea și autoritatea, iar acest lucru se va vedea în dimensiunea valului 4”

În plus, capacitatatea secțiilor de Terapie Intensivă din spitale „ar trebui evaluată și ar trebui construit un sistem care să ofere un suport, pentru că în județele unde rata de vaccinare este mică, acolo vom avea cea mai mare presiune pe secțiile de Terapie Intensivă”, mai spune Răzvan Cherecheș.

El este convins că în județele cu rată de vaccinare mică vom vorbi, fără îndoială, și despre restricții. „Așa că ar trebui o campanie în care, ca să crească acceptabilitatea socială a acestor restricții, ar trebui de pe acum transmise mesaje de avertizare, astfel încât oamenii să fie pregătiți pentru la toamnă.”

Răzvan Cherecheș critică noua rundă de relaxări de la 1 august, „complet nenecesară”, și mesajele „triumfaliste” venite în ultima perioadă dinspre Guvern: „Din nefericire, având campanie electorală în propriul partid, primul ministru transmite mai degrabă mesaje triumfaliste, care nu sunt bazate pe dovezi științifice sau pe proiecțiile specialiștilor legat de ce urmează să se întâmple în perioada următoare. Această nouă rundă de relaxări de la 1 august a fost complet nenecesară și ar fi fost de ajutor să se dea dovadă de un pic mai multă prudență în lansarea relaxărilor, pentru că aceste relaxări sunt direct asociate cu scăderea ratei de vaccinare – de la primele relaxări, rata de vaccinare a scăzut constant. Mesajul trebuie să fie coerent din partea Guvernului – dacă Ministerul Sănătății și Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea au avut, în ultima perioadă, mesaje coerente și clare legate de pericolul valului 4, primul ministru a avut, în schimb, mesaje complet deconectate de realitățile științifice și mai degrabă conectate cu realitățile politice.”

Nu în ultimul rând, nici obligativitatea purtării măștii în spații închise nu mai este respectată în această perioadă, atrage atenția Răzvan Cherecheș. O problemă generată tot de Guvern, subliniază expertul în sănătate publică: „Și aceasta este o problemă generată de către Guvern. Dacă Guvernul ar fi fost consecvent în aplicarea legii – respectiv acestea sunt regulile, nerespectarea lor atrage următoarele consecințe și nerespectarea legii este penalizată – atunci comportamentul oamenilor s-ar fi ajustat. Dar Guvernul a fost inconsecvent – nu se dau amenzi pentru nepurtarea măștii, nu se anunță dacă s-au dat amenzi pentru nepurtarea măștii.”

Răzvan Cherecheș nu uită nici de țintele de vaccinare, asumate de Guvern, apoi ignorate și, în cele din urmă, ratate: „Guvernul a anunțat niște ținte de vaccinare care să fie corelate cu relaxările, ține pe care le-a ignorat. Și-au ignorat propriile ținte, abia acum au ajuns la 5 milioane de vaccinați, la care ar fi trebuit să ajungă la începutul lunii iunie.”

„Ce a făcut Guvernul a fost să își erodeze credibilitatea în rândul populației și implicit și autoritatea. Iar acest lucru se va vedea în dimensiunea valului 4”, avertizează expertul în sănătate publică.