Copil mofturos la mâncare? Un nou studiu spune că mofturile au legătură și cu genetica

Un studiu la realizarea căruia au participat oameni de știință de la trei universități – University College London, King’s College London și University of Leeds – arată că mofturile alimentare ale copiilor sunt în mare măsură influențate de genetică.

Concluziile au rezultat după compararea datelor colectate de la 4.804 de gemeni britanici, ai căror părinți au completat chestionare privind alimentația acestora atunci când aveau 16 luni, 3, 5, 7 și 13 ani. Cercetătorii au analizat asemănările în ceea ce privește mofturile alimentare, între gemenii non-identici (care au în comun doar 50% dintre gene) și cei identici (care au 100%). Ei bine, gemenii non-identici au avut comportamente alimentare mai puțin asemănătoare față de gemenii identici, lucru care a sugerat o conexiune genetică mai mare. Studiul a mai arătat și că mofturile alimentare cresc în intensitate și frecvență între 16 luni și 7 ani, după care, pe măsură ce copii se apropie de adolescență, ele se diminuează.

„Sperăm că acest lucru va atenua o parte din vina cu care se confruntă mulți părinți și că este liniștitor pentru mulți să știe că genetica joacă un rol important în explicarea de ce unii copii sunt mai mofturoși decât alții cu privire la alimentele pe care sunt dispuși să le consume ”, a spus dr. Seynep Nas, cercetător la University College London, unul dintre principalii autori ai studiului.

Totuși, deși genetica a demonstrat că este un factor puternic, oamenii de știință sunt de părere că în perioada copilăriei n-ar trebui ignorată nici influența pe care o are mediul în care cel mic își dezvoltă abilitățile de hrănire, acest lucru incluzând atât ora mesei cât și la mediul de acasă.

Și mofturile pot fi educate

În cele mai multe cazuri, hrănirea copilului este cel mai dificil moment al zilei. Cu mofturile și refuzurile lui de a mânca, cu frustrarea părintelui că poate a greșit undeva, cu ceva, și cu nervii ambelor „tabere”, doar că din motive diferite. Studiul citat arată doar că mofturile copilului la mâncare au o componentă genetică. Nu reprezintă și o descurajare pentru părinte, care se poate resemna crezând că nu este nimic de făcut pentru a schimba ceva în comportamentul alimentar al copilului. Dimpotrivă, este cu atât mai important să intervină, dar să o facă într-un mod corect.

Startul este foarte important, și e vorba aici de începerea diversificării/autodiversificării. În această etapă nu va trebui să convingeți – și cu atât mai puțin să obligați! – copilul să mănânce mai mult decât își dorește. Fără jocuri, fără „spectacole” care să-i distragă atenția, făcându-l neatent la propria foame și la momentul în care ar vrea să se oprească din mâncat. Nu insistați să mănânce hrană solidă când el vrea lapte. Hrana solidă completează masa, nu o deschide. Scopul diversificării nu este de a acoperi necesarul nutritiv al copilului, ci de a-l ajuta să descopere gusturi și consistențe și de a lăsa sistemul digestiv să se adapteze treptat mâncării solide.

Încă un lucru important: copilul are nevoie de o varietate de alimente, dar nu la o singură masă! Regula este respectată dacă într-o săptămână a experimentat o gamă diversă.

Cele mai comune greșeli în alimentația copilului mofturos

Nu sunt mulți părinți norocoși ai căror copii să fie nepretențioși la mâncare. Copii care să nu facă mofturi la masă și să mănânce aproape orice li se pune în farfurie. Fără să fie nevoie de povești, promisiuni, amenințări sau minciuni pentru a-i convinge să ia măcar câteva înghițituri.

Există și greșeli pe care le fac foarte mulți părinți care duc lupte la masă cu mofturoșii. Greșeli care pot determina copiii să dezvolte, în timp, obiceiuri alimentare nesănătoase. Constrângerile (dacă nu mănânci tot din farfurie, nu ai voie să te uiți la desene animate!) și mita (dacă mănânci tot, primești desert) se poate spune că sunt cele mai periculoase astfel de greșeli. Iată și alte greșeli comune în capcana cărora mulți cad cu mare ușurință:

• Îi oferiți doar acele alimente care știți că îi plac

Desigur, este cea mai ușoară cale: copilul mănâncă, părintele este mulțumit. Dar nu este nici corect, nici sănătos. Copilului îi plac doar cartofii prăjiți, șnițelul și pâinea cu unt și dulceață, să zicem. Îi veți da doar aceste alimente?! Nu lăsați garda jos și continuați să îi oferiți alimente noi, dar fără să faceți mare caz din asta. Poate prima dată nu va dori să le încerce. Nici a doua, nici a treia oară. E OK, nu trebuie să fie motiv de reproșuri sau de a insista. În cele din urmă, într-o bună zi, fără presiune, copilul ar putea deveni curios să le guste.

• Nu îl lăsați să aleagă ce sau cât mănâncă și puneți presiune

Pe măsură ce cresc, crește și nevoia de autonomie a copiilor. Oferiți-le ocazia să aleagă ce să mănânce din farfurie și cât să mănânce. Ei știu cel mai bine cât le este de foame și cât de sătui sunt. În plus, părinții au tendința de a supraîncărca farfuria copilului. Dacă nu poate mânca tot, nu înseamnă că este mofturos ci doar că i-a fost suficient cât a mâncat și nu este cazul să îl forțezi să termine tot din farfurie.

• I-ați permis să ia prea multe gustări între mese

Chiar si gustarile mici si sanatoase, daca sunt prea multe, prea dese, pot sabota masa principala. Un copil caruia ii este foame are sanse mai mari sa manace portia oferita la masa decat unul care a tot gustat cate ceva.

• Îi serviți feluri de mâncare preparate special pentru el

Timp și energie consumate adesea în zadar… Serviți copilului ceea ce mâncați și voi. Este puterea exemplului. Sigur, papilele gustative ale copilului sunt mult diferite de cele ale adulților, și nu vă puteți aștepta să îi placă mâncărurile picante sau condimentate. În loc să-i pregătiți mâncare separat, oferiți-i versiunea mai… blândă, evitând condimentele, spre exemplu.

• Nu îl lăsați să participe la pregătirea mesei

Copiilor le place să facă lucruri pe care le fac adulții. Implicând copilul în pregătirea mesei, șansele să mănânce și să fie mai conectat cu mâncarea sunt mai mari.

Sfaturi ca să determinați mofturosul să mănânce

• Părinții sunt un bun model pentru copil, dar nu singurul. Un frate sau un prieten care mănâncă la masă cu el și arată că îi place ce mănâncă poate fi chiar mai convingător decât părinții.
• O metodă eficientă de a determina copilul să mănânce alimente pe care le refuză cu încăpățânare, este să le combinați cu cele care știți că îi plac.
• Folosiți metode de gătire care îi satisfac gusturile. Poate că face nazuri la broccoli fiert, însă sotat în unt ar putea să-i placă. Gătirea la abur, coacerea la cuptor, fierberea sau frigerea pe grill, sunt metode diferite care oferă gusturi diferite. Iar ierburile aromatice sau sosurile preparate în casă ar putea să schimbe radical felul în care este primită și apreciată mâncarea.

Sursa foto: Dreamstime.com