Cel mai pesimist scenariu arată că în sudul României am putea avea cinci luni pe an cu valuri de căldură spre anul 2100

Vara lui 2024 a fost cea mai caldă din istorie, luna septembrie este tot mai des una cu temperaturi de vară și vedem că nopțile sunt tot mai greu de suportat în lunile calde ale anului. Numărul de valuri de căldură va crește în România în următoarele decenii, se arată în raportul Starea Climei, coordonat de infoclima.ro. Cum diferă diversele scenarii calculate de climatologi?

Ne așteaptă valuri de căldură mai frecvente și mai intense. Ce spun scenariile climatice

Experții estimează că tendința de creștere a numărului și duratei valurilor de căldură va continua până la sfârșitul secolului 21. Scenariile moderate privind schimbările climatice arată o creștere semnificativă a duratei și numărului de valuri de căldură în diferite regiuni.

În cazul scenariului cu emisii medii, în zonele vestice și nordice, s-ar putea înregistra până la 2-3 valuri de căldură suplimentare până în 2050 și o durată suplimentară de până la 20 de zile, în timp ce în sud și sud-est s-ar putea înregistra până la 6 valuri de căldură suplimentare cu o durată de până la 40 de zile, scrie Monica Ioniță, cercetător la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine (Bremerhaven, Germania).

Până în 2100, aceste cifre ar putea crește la 6 și, respectiv, 8 valuri de căldură suplimentare, comparativ cu nivelurile anterioare anului 2000 și la o durată de până la 60-80 de zile în sudul României.

În cazul scenariului pesimist, aceste schimbări sunt amplificate atât regional, cât și la nivelul țării. De exemplu, durata valurilor de căldură este preconizată să crească până la 150 – 160 zile/an în zona de sud și sud-est a României și până la 100 zile/an în zona centrală și de nord. Acest lucru se traduce printr-o creștere dramatică a numărului de zile consecutive cu temperaturi record, ceea ce va avea consecințe profunde la nivelul întregii societăți.

Valurile de căldură sunt calculate pentru perioada mai – septembrie, iar ultimul deceniu ne-a arătat în România că septembrie este, tot mai des, o lună cu temperaturi maxime de vară, nu de puține ori peste 35 C, chiar și în ultima decadă. Mai mult: octombrie 2023 a adus în România cea mai târzie temperatură de peste 35 C și ne-a dat un indiciu despre cum ar putea să arate toamna pe viitor.

Și primăvara a adus „derapaje” ale vremii: la mijloc de aprilie 2024 au fost 33 C în țară.

Valurile de căldură reprezintă o mare problemă din cauză că afectează agricultura, pun în pericol siguranța alimentară, agravează seceta, epuizează resursele de apă și cresc riscul incendiilor de vegetație.

Ce s-a întâmplat cu valurile de căldură din România în ultimii 74 de ani

Majoritatea regiunilor au înregistrat o creștere a duratei valurilor de căldură între 10 și 15 zile, în ultimele șapte decenii, în timp ce în sud-vestul și estul țării (în apropierea Mării Negre) s-a înregistrat o creștere mai mare de 25-30 zile în decursul anilor 1950-2023.

În ceea ce privește frecvența valurilor de căldură se înregistrează o creștere semnificativă în toată țara, cele mai afectate județe fiind Mehedinți, Dolj, Brăila, Galați, Maramureș, Bacău și Neamț.

De exemplu, în județele Mehedinți și Dolj s-a înregistrat o creștere de 4 valuri de căldură/an pe durata ultimilor 74 de ani.

În raport, autoarea a comparat durata, frecvența și intensitatea valurilor de căldură în două perioade două perioade de aproximativ trei decenii: 1961-1990, respectiv 1991-2023. Concluzia a fost că s-a înregistrat o creștere foarte mare, de peste 300% la stații meteo precum București Filaret, Arad, Drobeta Turnu Severin, Turnu Măgurele sau Buzău.

După anii 90, rata de creștere a frecvenței, lungimii și întinderii spațiale s-a accelerat semnificativ, atingând o durată și o întindere spațială fără precedent după anul 2000.

Vara lui 2024 a fost în România cea mai caldă de când sunt date meteo și au fost valuri de căldură și în iunie, iulie și august. Nopțile au fost extrem de calde în zone din Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat și Crișana, cu o mulțime de recorduri doborâte pentru temperatura minimă nocturnă.

Din 1958 până în 2023, temperatura medie anuală a României a crescut cu aproximativ +2,1°C, o creștere cu +0,3°C mai mare decât temperatura medie globală (+1,81°C) și cu +0.12°C mai mare decât temperatura medie în Europa.