REPORTAJ. Jobul discret, la al cărui rezultat e foarte atent în fiecare lună Mugur Isărescu: „Uneori angajații magazinelor se tem că aș putea fi de la firmele concurente și că fac spionaj”

Ioana are unul din cele mai discrete joburi, dar care îl pune pe jar pe ditamai Guvernatorul BNR. De 3 ori pe lună, fie ploaie fie caniculă, Ioana își ia tableta sub braț și pleacă prin magazine, deși nu are nimic de cumpărat. Treaba Ioanei e să noteze conștiincioasă prețurile pe tabletă. Punctul final al muncii ei este calculul indicelui prețurilor de consum sau inflația- indicatorul care-i dă cele mai mari bătăi de cap lui Mugur Isărescu. HotNews a însoțit-o pe Ioana în munca ei de „culegător” de prețuri.  

„Cel mai greu e să culegem prețurile din farmacii, că acolo nu sunt afișate la raft. La alimente e mai ușor, că te duci în market și te uiți la categoria pe care o ai pe listă- să zicem pulpă porc calitatea I și notezi prețul. Sau în piețe – treci pe la tarabele cele mai aglomerate și „furi” prețul. Dar la farmacii nu ai cum. Acolo mergem doar cu programare, că avem de cules prețurile a circa 45 de medicamente. Și, chiar și cu programare, dacă vine vreun client sau se face coadă, trebuie să aștepți”, spune Ioana. 

„Culegătorii de prețuri” se lovesc de multe ori de neîncrederea angajaților din magazine, care ar trebui să coopereze cu ușurință. „Uneori neîncrederea e mare. Dar ei (angajații – n.red) se tem că aș putea fi de la firmele concurente și că fac spionaj în favoarea acestora”, spune Ioana.  Alteori, magazinul se închide sau este relocat. „Mi s-a întâmplat asta cu o unitate a unui lanț de supermarketuri. Am trimis adrese la sediul lor central, le-am spus cu ce problemă mă confrunt și m-au direcționat la un alt magazin din zonă”, adaugă ea.

Momentan, Statistica își trimite cei aproape 100 de oameni pe teren în 3 decade ale fiecărei luni. Pe baza prețurilor culese de aceștia se calculează Indicele prețurilor de consum, unul dintre cei mai importanți indicatori din economie, folosit la indexarea salariilor, pensiilor șamd. În lume există și țări în care culegerea prețurilor în două decade, nu în trei, dar cu cât etapele de culegere sunt mai dese, rezultatul e mai exact.

Ioana confirmă că nu a văzut în vreun supermarket în care intră etichete cu „shrinkflation”. ”Ne uităm la fiecare produs și la cantitate, nu doar la preț. La niciunul din cele care figurează pe tableta mea nu am văzut fenomenul de micșorare a cantității cu menținerea prețului!”, spune ea.

Colectarea prețurilor în țara noastră se face de către circa 100 de angajați ai INS, care monitorizează 1.800 de sortimente de bunuri și servicii.

Cei 100 sunt statisticieni special ”antrenați” pentru asta. ”Să știți că nu e deloc o muncă ușoară!”, ne avertizează oficialii INS care administrează acest segment de activitate. ”Omul nostru trebuie să meargă în același magazin în fiecare decadă a lunii, să caute exact același produs, cu exact aceleași caracteristici, să-și noteze prețul fiecăruia în rubrica de pe tabletă. La final datele le transmite la sediul central.

Uneori, munca lor se lovește de obstacole. În pandemie, unele magazine s-au închis. Altele au renunțat să vândă anumite produse care erau ”pe lista” Statisticii. Altele, la sortimentul căutat de vânătorii de preț, era un preț de promoție care nu putea fi notat pe caiețel, întrucât ar fi denaturat rezultatul final.

„Trebuie respectat principiul continuității, care e extrem de important în calculul indicelui prețurilor de consum. Statisticianul se duce la acel punct de culegere care e clar stabilit și care nu poate fi modificat decât în anumite împrejurări foarte clare- dacă s-a desființat magazinul sau s-a mutat în altă parte, de exemplu. Sau dacă produsul are discontinuitate și nu mai poate fi găsit la raft. Sau dacă magazinul și-a schimbat profilul și nu mai vinde să zicem televizoare, ci pături și fețe de pernă”, mai spun oficialii INS.

În România se colectează prețuri din aproape 7.000 de unități la nivel național. Sunt 68 de centre de colectare, organizate în funcție și de populația județului. De exemplu în București sunt șapte centre de colectare- câte unul pentru fiecare sector și încă unul pentru zona centrală, care e o zonă mai scumpă.

Spre final de an o mână de oameni din INS decid ce produse se scot sau ce produse noi se adaugă pe lista socotelii inflației

Și mai este și alt criteriu care trebuie îndeplinit, adaugă statisticianul: punctele acestea de culegere trebuie să fie reprezentative. Ele sunt reanalizate la fiecare început de an, la fel ca și lista de produse ale căror prețuri le colectăm. Punctele de colectare sunt analizate și din punct de vedere al volumului de mărfuri vândut. 

Spre finalul fiecărui an o mână de oameni din cadrul Institutului Național de Statistică se reunesc și decid ce produse scot sau ce produse noi adaugă pe lista socotelii inflației. Anul acesta sunt 75 de produse noi în coșul de consum și 34 de produse eliminate. În curând, în calculul inflației vor intra și jocurile de noroc.

Discuțiile încep undeva prin octombrie-noiembrie, iar în decembrie totul e pus la punct, astfel încât noua listă să poată fi folosită de statisticienii din teren începând din a doua lună a anului următor, când se calculează scumpirile pe ianuarie.

Anul acesta au devenit relevante și au fost incluse pe listă broccoli, avocado, năut, vitamine, băuturi energizante

„Ca produse noi intrate pe listă, aș da ca exemplu broccoli sau avocado. Avocado-ul chiar ne-a surprins, dar ne-am uitat și la importuri, am văzut creșterile din consumul din acest fruct și am luat decizia de a-l introduce. La fel și năutul. Am mai remarcat creșteri ale consumului de Omega3 sau de vitamine destinate creșterii imunității, de pildă. Vor fi și acestea incluse în calculul IPC. De asemenea, a crescut mult consumul de mixuri de salate, consumul de somon afumat, de băuturi energizante. Sunt practic produse care capătă din ce în ce mai mari volume în vânzări”, explică șeful Direcției de Prețuri din INS.

Societatea se modernizează iar Institutul Național de Statistică e obligat să țină cont de noile tendințe.

„Un alt exemplu sunt vânzările de trotinete electrice care au devenit relevante și care vor fi incluse în calculul indicelui prețurilor de consum”, spune directorul Direcției de Prețuri din INS.

Pentru a afla ce consumă mai nou românii și la ce renunță în consum, Statistica folosește un eșantion de familii care include și familii din prima decilă de venit (cu venituri mici) și din cele mai bogate. De asemenea, în eșantion sunt incluse familii de tineri dar și de seniori. „Folosim un eșantion reprezentativ la nivelul societății”, mai spune șeful Prețurilor.

Numai că în timp, unele produse devin irelevante pentru consum și trebuie eliminate din listă, iar altele noi apar și se vând cu succes, căpătând relevanță în consum. Mai sunt și acele produse în care produsul de bază rămâne, dar are noi caracteristici și înglobează tehnologii noi, cum e cazul telefoanelor.

Produse care au ieșit din listă: anumite organe- rinichi, inimă de vită, care nu prea se mai folosesc. Și unele țesături. „Mi-ar plăcea să cred că este o preocupare a populației pentru propria sănătate”, spune oficialul INS.

Am vrut să introducem aspiratoarele-robot pe listă acum câțiva ani. Numai că nu se vindeau atât de mult

„Noi avem o etapă undeva spre sfârșitul fiecărui an, etapă în care sunt implicate și direcțiile teritoriale care colectează efectiv prețurile, în care venim cu propuneri de 3 tipuri: produse noi, produse modificate sau produse pe care să le eliminăm. Urmează apoi feedbackul din partea colegilor din cele 42 de județe. Ei sunt cei care analizează și văd în piață dacă găsesc acele produse care sunt propuse, să identifice locurile în care acestea sunt la vânzare….De pildă aspiratoarele-robot. Noi am vrut să le introducem de acum doi ani. Numai că nu se vindeau atât de mult ca acum”, explică șeful Direcției de Statistică a Prețurilor din cadrul INS.

Criteriile care adaugă sau cele care, dimpotrivă, elimină din listă un produs

„Avem acest criteriu al observației directe. Din articole, din studiul vânzărilor online, vedem și noi noutățile care apar. Dar nu includem în listă un produs imediat ce apare. Acel produs trebuie să se regăsească la vânzare în majoritatea județelor, dacă nu în toate județele. Dacă un produs s-ar vinde doar în 2-3 capitale de județ, nu îl includem. De aceea e foarte important feedbackul venit din teritoriu.

Apoi, vin și statisticienii din cadrul direcțiilor județene cu propuneri pe baza vizitelor pe care le fac în magazine. Când văd că un produs și-a schimbat caracteristicile sau nu mai poate fi găsit deloc, aceștia transmit în Centrala INS aceste observații. Urmare a acestui schimb de propuneri, la nivelul INS se constituie un grup de analiză care se reunește, fac analize și ia decizia cu privire la lista finală a produselor alimentare, nealimentare și a serviciilor care rămân pe lista care stă la baza calculului inflației”, adaugă acesta.