„Kremlinul cerea, în esență, capitularea completă a Kievului”. Care au fost primele propuneri de pace ale Rusiei pentru Ucraina la scurt timp după debutul invaziei, în 2022

Reducerea armatei ucrainene, limitarea numărului de tancuri deținute și independența autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au fost printre condițiile impuse de Rusia în documentul cu propunerile de pace care a fost predat delegației ucrainene în timpul celei de-a treia runde de negocieri din Belarus, pe 7 martie 2022, spun jurnaliștii de investigații de la Sistema (parte a Radio Europa Liberă).

Cererile formulate de Rusia arată clar ce fel de țară dorea Kremlinul să fie Ucraina atunci când a început războiul, cred autorii anchetei jurnalistice, notează BBC. Sistema a primit documentul de la o sursă ucraineană familiarizată cu evoluția negocierilor, iar autenticitatea acestuia a fost confirmată și de o sursă din Rusia.

La primele negocieri, delegația rusă a impus, în esență, capitularea completă a Kievului. În special, Rusia a cerut ca armata ucraineană să fie redusă la 50 de mii de oameni (adică de cinci ori mai puțin decât avea Ucraina înainte de 2022).

Documentul conține șase pagini din acordul principal și patru pagini de anexe, potrivit Meduza. 

Care au fost cerințele Rusiei pentru Ucraina, potrivit documentului obținut de Sistema:

• Reducerea armatei ucrainene până la 50 de mii de oameni, dintre care 1,5 mii de ofițeri. Este de cinci ori mai puțin decât ceea ce avea Ucraina înainte de 2022. În plus, Ucraina trebuia să aibă doar patru nave de război, 55 de elicoptere și 300 de tancuri.
• Kievul trebuia să recunoască „independența” autoproclamatelor „republici populare” Donețk și Lugansk și, de asemenea, să suporte costurile refacerii infrastructurii Donbass, distrusă din 2014.
• De asemenea, Ucraina trebuia „să nu dezvolte, producă, achiziționeze sau să desfășoare pe teritoriul său rachete de orice tip cu o rază de tragere de peste 250 de kilometri”. Rusia își rezerva, de asemenea, dreptul de a interzice în viitor Ucrainei „orice alte tipuri de arme care ar putea fi dezvoltate ca urmare a cercetării științifice”.
• Autoritățile ruse au cerut, de asemenea, ridicarea tuturor sancțiunilor și retragerea tuturor proceselor internaționale din 2014.
• De asemenea, Rusia cerea ca Ucraina să recunoască limba rusă ca limbă de stat și să ridice interdicția asupra simbolurilor asociate în țară „cu victoria asupra nazismului” (probabil simboluri sovietice) și să restabilească toate drepturile de proprietate ale ortodocșilor ucraineni ce țin de Biserica Patriarhiei Moscovei.

Acestea erau condițiile prin care Rusia se angaja să înceteze focul.

Sistema notează că nu s-a vorbit despre vreo retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, iar Rusia își lua doar obligația de a nu extinde teritoriul pe care îl controla deja la acel moment. Trupele ruse urmau să rămână pe loc până când Moscova și Kievul își îndeplineau „toate obligațiile” din tratat.

Cererile de la discuțiile de la Istanbul, la începutul lunii aprilie a aceluiași an, au devenit mult mai blânde – acest lucru s-a întâmplat în timp ce a devenit clar că armata rusă nu va obține o victorie rapidă. Dar părțile nu au ajuns la un acord atunci.

În martie 2024, The Wall Street Journal a raportat că la o lună și jumătate după începerea unui război la scară largă, negociatorii ruși și ucraineni au întocmit un proiect de acord care urma să oprească luptele. Era datat din 15 aprilie 2022. 

Proiectul de acord prevedea interdicția ca Ucraina să primească arme din străinătate și să adere la NATO (posibil și UE), precum și reducerea numărului de forțe armate ucrainene la 85 de mii de soldați, 342 de tancuri și 519 de piese de artilerie. În plus, Rusia a cerut ca raza de acțiune a rachetelor ucrainene să fie redusă la 40 de kilometri. Negociatorii ucraineni au propus alte condiții: 250 de mii de militari, 800 de tancuri și 1.900 de piese de artilerie.

La începutul războiului, Volodimir Zelenski și-a declarat de mai multe ori dorința de a purta negocieri directe cu Vladimir Putin. 

„Indiferent dacă îmi place sau nu, sunt pregătit pentru negocieri directe cu președintele Putin, dacă suntem gata să discutăm serios despre încetarea războiului”, a declarat liderul ucrainean pe 7 iunie într-un interviu pentru Financial Times.

Dar acum atât Moscova, cât și Kievul admit că în prezent nu există condițiile pentru o astfel de întâlnire.