Val de proceduri de infringement: România, vizată pentru nereguli în justiție, locuri de muncă și drepturi sociale, impozitare și stabilitate financiară
Comisia Europeană a deschis joi mai multe proceduri de infringement împotriva României și a altor state membre pentru netranspunerea în legislațiile naționale ale unor Directive UE. Țara noastră este vizată de patru astfel de proceduri pentru neîndeplinirea obligaţiilor în domeniul justiţiei, al locurilor de muncă şi drepturilor sociale, al impozitării şi uniunii vamale, respectiv al stabilităţii fianciare. MAE a avertizat încă de luna trecută că există un risc foarte ridicat de noi proceduri de infringement împotriva României.
1. Domeniul Justiției: Comisia cere României şi altor şapte țări din UE să pună în aplicare legislația UE privind dreptul de a avea acces la un avocat
Comisia Europeană a decis joi, 15 iulie, să trimită următoarelor șase state membre ale UE: România, Austria, Italia, Polonia, Suedia și Țările de Jos o scrisoare de punere în întârziere (n.a prima etapă a procedurii de infringement) pentru netranspunerea integrală a Directivei privind dreptul de a avea acces la un avocat (Directiva 2013/48/UE).
Comisia a decis, de asemenea, să trimită un aviz motivat (n.a a doua etapă a procedurii de infringement) Slovaciei și un aviz motivat suplimentar Bulgariei. Directiva stabilește norme minime privind dreptul unei persoane suspectate de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor de executare a unui mandat european de arestare.
2. Domeniul locurilor de muncă și al drepturilor sociale: Comisia solicită României şi altor 23 de state membre să respecte Directiva UE privind detașarea lucrătorilor
Comisia Europeană a mai decis joi să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere României, Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Ungariei, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Sloveniei, Slovaciei și Finlandei pentru nealinierea mai multor dispoziții naționale la Directiva privind asigurarea respectării aplicării directivei privind detașarea lucrătorilor (2014/67/UE).
Directiva privind asigurarea respectării aplicării urmărește să consolideze aplicarea practică a normelor privind detașarea lucrătorilor prin abordarea aspectelor legate de combaterea fraudei și a eludării normelor, de accesul la informații și de cooperarea administrativă dintre statele membre ale UE.
3. Impozitare: Comisia solicită României să permită accesul anumitor întreprinderi eligibile la ghișeul unic al Uniunii în domeniul TVA
Comisia Europeană a mai decis joi, 15 iulie, să trimită României o scrisoare de punere ((n.a prima etapă a procedurii de infringement) în întârziere pentru că nu a permis accesul la ghișeul unic al Uniunii anumitor categorii de întreprinderi care, în mod normal, sunt eligibile în temeiul Directivei TVA.
Ghișeul unic al Uniunii este portalul electronic pe care vânzătorii online îl vor utiliza pentru a-și simplifica și respecta obligațiile în materie de TVA aferente vânzărilor lor către consumatori de pe teritoriul UE începând cu 1 iulie 2021, permițându-le să se înregistreze în scopuri de TVA într-un singur stat membru și să declare și să plătească TVA datorată în alte state membre.
4. Redresarea și rezoluția instituțiilor bancare: Comisia solicită României şi altor 8 state membre să comunice măsurile naționale de transpunere a normelor UE privind capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare
În cele din urmă, Comisia Europeană a decis joi, 15 iulie, să adreseze avize motivate (n.a a doua etapă a procedurii de infringement) României, Belgiei, Cehiei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Portugaliei, și Țărilor de Jos pentru netranspunerea în legislațiile lor naționale a normelor revizuite ale UE privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare [Directiva (UE) 2019/879], și anume Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare II (BRRD II).
Această directivă pune în aplicare standardul privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (TLAC) pentru băncile de importanță sistemică globală, adoptat de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF), și îmbunătățește aplicarea cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) pentru toate băncile.
Avertisment făcut de MAE luna trecută: România, în fața unui risc foarte ridicat de noi proceduri de infringement. Ce amenzi ar putea primi de la Bruxelles
Ministerul Afacerilor Externe a avertizat într-un memorandum prezentat luna trecută în Guvern că România se află în fața unui „risc foarte ridicat de declanșare de noi proceduri de infringement” pentru netranspunerea unor directive UE.
„În lunile iunie-august a.c., expiră termenele de transpunere pentru 15 directive care ar trebui transpuse prin 12 proiecte de lege și prin 4 proiecte de ordonanțe de urgență. Respectivele proiecte nu au fost încă înaintate Guvernului spre aprobare/adoptare.”, atenționa MAE.
Peste 50 de Directive UE restante ar trebui transpuse rapid în legislație
În document, MAE atenționează că „sunt 53 de Directive UE în care termenele de transpunere în legislația națională:
– fie s-au împlinit și, în majoritatea cazurilor, Comisia a inițiat proceduri de infringement împotriva statului român,
– fie se împlinesc în 2021.
Transpunerea celor 53 de directive (..) constituie o prioritate absolută.
Semnalăm faptul că, în lunile iunie-august a.c., expiră termenele de transpunere pentru 15 directive care ar trebui transpuse prin 12 proiecte de lege și prin 4 proiecte de ordonanțe de urgență. Respectivele proiecte nu au fost încă înaintate Guvernului spre aprobare/adoptare.
În acest context, există un risc foarte ridicat de declanșare de noi proceduri de infringement pentru netranspunerea în termen a celor 15 directive.”, se arată în Memorandum.
Ce amenzi poate propune Comisia Europeană împotriva României pentru neimplementarea Directivelor UE
În Memorandum se mai arată că în prezent, în ceea ce privește România, cuantumul sancțiunilor pe care Comisia le poate propune CJUE (n.a Curtea Europeană de Justiție) este următorul:
- – suma forfetară de minimum 1.643.000 euro,
- – penalități între 1.985 și 119.125 euro pe zi de întârziere după pronunțarea hotărârii instanței UE.
CJUE este cea care decide cu privire la cuantumul sancțiunilor. Instanța UE poate impune statului membru vizat sancțiuni, în limita valorii indicate de Comisie.
INTERVIURILE HotNews.ro