Netanyahu îi mulțumește lui Viktor Orban pentru „claritate morală” după ce l-a invitat în Ungaria, în ciuda mandatului de arestare

„Ungaria este de partea dreptății și a adevărului”, a declarat Benjamin Netanyahu, după ce Viktor Orban l-a invitat la Budapesta și a spus că nu va respecta mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele său, potrivit Reuters.

Premierul israelian i-a mulțumit omologului său ungar pentru „claritatea morală” de care a dat dovadă. „În fața slăbiciunii rușinoase a celor care au susținut decizia scandaloasă împotriva dreptului statului Israel de a se apăra, Ungaria” este „de partea dreptății și a adevărului”, a declarat Benjamin Netanyahu.

Biroul lui Netanyahu a publicat, de asemenea, o scrisoare primită de la Viktor Orban vineri, la o zi după ce Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a anunțat că a emis mandate de arestare pentru premierul israelian și pentru fostul său ministru al apărării Yoav Gallant. Acesta s-a declarat șocat să afle de decizia „rușinoasă” a CPI.

Orban, a cărui țară deține președinția semestrială prin rotație a Uniunii Europene, a declarat la radioul de stat că mandatul de arestare al Curții este „greșit” și a afirmat că liderul israelian va putea purta negocieri în Ungaria „în condiții de siguranță adecvate”.

CPI a emis joi mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și al fostului său șef al apărării, precum și al unui lider Hamas, Ibrahim Al-Masri, cunoscut și sub numele Mohammed Deif.

De ce-l acuză Curtea Penală Internaţională pe Netanyahu

Curtea Penală Internațională a solicitat, în mai 2024, mandat de arestare pentru Benjamin Netanyahu și pentru liderul Hamas, Yahya Sinwar, pentru acuzații de crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul atacurilor Hamas din 7 octombrie asupra Israelului și în războiul ulterior din Gaza.

Yahya Sinwar, arhitectul atacului din 7 octombrie asupra Israelului, a fost ucis însă în luna octombrie de forțele israeliene, într-o operațiune în Gaza.

De asemenea, CPI a cerut mandat pentru fostul ministru israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pentru alți doi lideri de vârf ai Hamas: Mohammed Diab Ibrahim al-Masri (mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif) – liderul Brigăzilor Al Qassem – și Ismail Haniyeh, liderul politic al formațiunii ucis și el la Teheran, la 31 iulie.

Netanyahu şi alţi lideri israelieni au condamnat cererea procurorului-şef al CPI, Karim Khan, de emitere a mandatelor de arestare ca fiind ruşinoasă şi antisemită. Preşedintele american Joe Biden l-a criticat, de asemenea, pe procuror şi şi-a exprimat sprijinul pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas.

Însă joi, instanţa a decis să dea curs solicitării procurorului CPI.

„Camera a considerat că există motive rezonabile să se creadă că ambele persoane au privat în mod intenţionat şi cu bună ştiinţă populaţia civilă din Gaza de obiecte indispensabile supravieţuirii lor, inclusiv alimente, apă şi medicamente şi materiale medicale, precum şi combustibil şi electricitate”, au argumentat cei trei judecători în decizia lor unanimă de a emite mandate pentru Netanyahu şi pentru Yoav Gallant, transmite AP, citată de News.ro.