Propunerea AUR pentru o funcție în guvern spune că se vizează preluarea unor companii cu capital străin: „Recâștigarea controlului asupra unor resurse naturale nu înseamnă naționalizare. Nu e vorba de naționalizarea pe care și-o amintesc oamenii, cea din anii ’48. Nu le vom prelua ostil, vor fi negocieri dure”

HotNews e convins că doar dialogul cu argumente civilizate între cele două ”bule” uriașe și tensionate ale României de astăzi îi face pe oameni mai bine informați și poate menține ordinea socială. Acum câteva luni, a te gândi că economia sau ordinea socială pot fi zguduite părea exagerat. Astăzi, nu mai e, spun oameni din ambele tabere.  HotNews a discutat despre aceste temeri cu un economist al dreptei radicale, Cătălin Ghinăraru, membru al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

După primul tur al alegerilor prezidențiale și după alegerile parlamentare, mai multi economiști de prim rang s-au exprimat public spunând că o guvernare a partidelor din dreapta radicală a spectrului politic ar însemna dezastrul pentru economia României. 

Ei au anticipat că vor urma naționalizări ale companiilor străine, probabil o ieșire din UE sau în orice caz o tensionare a relațiilor cu forurile europene. 

HotNews a discutat despre aceste temeri cu un economist al dreptei radicale, Cătălin Ghinăraru, membru al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Numele lui Ghinăraru a fost de mai multe ori rostit de George Simion drept viitor ministru de finanțe, dacă AUR câștigă alegerile. 

Rep: D-le Ghinăraru, avem economiști de top care spun că vine prăpădul. Dvs ce credeți? 

Cătălin Ghinăraru: Chestiunile acestea cu prăpădul, cu dezastrul care vine, sunt cu totul și cu totul exagerate. În fond a fost vorba de un exercițiu democratic. Alegerile sunt elementul central al democrației, iar poporul are întotdeauna dreptate. În ceea ce privește ieșirea din UE, este o afirmație cu totul hazardată! Noi avem niște tratate semnate  cu UE, tratate care includ niște garanții….nu se poate ieși din UE așa ușor!

Știți că a fost un caz la un moment dat cu Austria, care a fost pusă sub un fel de embargo din cauză că avea un guvern de sorginte, să spunem așa, național-socialistă. Dar n-a expulzat-o nimeni din UE și n-a avut probleme nici cu fondurile europene, pe care a continuat bine-mersi să le folosească.

Între timp lucrurile au mai evoluat în UE, în ciuda faptului că multă lume acuză existența unui deficit de democrație. Dar lucrurile au evoluat și am văzut și în Italia un guvern radical cu Georgia Meloni….

Rep: Stați puțin, Meloni nu e radicală. E mai degrabă populistă, dar nu radicală!

Cătălin Ghinăraru: Da, populistă, mă rog. Dar nu s-a întâmplat nimic cu Italia. Asta ca să nu mai vorbesc de Grecia, cu partidul lor Syriza, cu Tzipras, Varoufakis… Vă aduceți aminte că au existat numeroase temeri că ce se va întâmpla dacă vine la putere un partid de extremă stânga. Au existat voci care spuneau că Grecia va ieși din UE, au făcut și acel referendum prin care grecii au respins măsurile de austeritate…dar ați văzut că în final nu s-a întâmplat nimic! 

Rep: Știți că doamna Elena Lasconi s-a întâlnit miercuri cu reprezentanți ai mediului de afaceri. Cum vă explicați că, într-un gest fără precedent, mediul de afaceri sare în sprijinul unui candidat? 

Cătălin Ghinăraru: Aș vrea să vă spun că și noi avem mulți membri care vin din mediul de afaceri. Eu cred că e o oarecare exagerare în această chestiune. Multe din temerile exprimate acolo sunt hazardate și reflectă chestiuni partizane.

Noi suntem totuși o democrație destul de bine consolidată. Hai să nu uităm, anul ăsta s-au împlinit 20 de ani de când suntem membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Mai sunt 2 ani și facem 20 de ani de când suntem membri ai Uniunii Europene. Sunt niște garanții constituționale și nu face fiecare chiar ce vrea. 

Nu e naționalizare, e … răscumpărare

Rep: Veți accepta naționalizarea companiilor străine, așa cum sugerează domnul Călin Georgescu într-un interviu dat în Politico? 

Cătălin Ghinăraru: Am să încerc să lămuresc această chestiune din punctul nostru de vedere. Nu discut afirmațiile pe care le face un candidat la președinție în presă. Ceea ce pot să spun este că nu este vorba de naționalizare așa cum s-a produs ea în 1948. În primul rând, naționalizarea este interzisă prin Constituție. Dacă vrei să naționalizezi, trebuie să modifici Constituția.

Rep: Faci un referendum și se rezolvă.

Cătălin Ghinăraru: Repet, nu e vorba de naționalizarea pe care și-o amintesc oamenii, cea din anii ’48.

Rep: Dar…?

Cătălin Ghinăraru: Este vorba de re-câștigarea controlului asupra unor resurse naturale care au ajuns în alte mâini în urma unor evenimente sau a unor parcursuri nefericite. Să știți că există și precedente istorice. 

Rep: Ce fel de precedente?

Cătălin Ghinăraru: Dacă ne aducem aminte de istoria modernă a țării noastre, în anii 1870 când s-au construit căile ferate din Principatele române, ele s-au construit cu capital german. Și apoi rețeaua a fost concesionată.  Oricine trece prin Gara de Nord poate să vadă o plăcuță pe care scrie că între 1875 și 1883-84 era operată de personal al firmei concesionare. Statul român a venit și și-a răscumpărat concesiunea. Deci căile ferate române au fost la început private, iar Statul român a răscumpărat cu destul de mulți bani concesiunea și ele au devenit de Stat. Așa se va face și acum: prin răscumpărare.

Rep: O preluare forțată, de fapt 

Cătălin Ghinăraru: Nu, nu este nicio preluare forțată. Noi propunem în primul rând desecretizarea acelor contracte și apoi negocieri pentru a putea răscumpăra ceea ce s-a privatizat greșit.

Rep: Păi și dacă partea cealaltă nu vrea să renunțe?

Cătălin Ghinăraru: Da, există acest risc. Dar eu cred că până la urmă putem găsi o cale de înțelegere. Vedeți dumneavoastră, României i s-a aplicat un tratament injust. Absolut injust! Trebuie să existe elemente de morală și în economie, ca și în politică. Ca să rezum, nu e vorba în niciun caz de confiscare. 

Rep: Așa e, nu e confiscare, e doar preluare ostilă! 

Cătălin Ghinăraru: Preluarea ostilă e cu totul altceva, după părerea mea.

Rep: Păi cum credeți că va reacționa o firmă străină care a cumpărat o participație majoritară la o companie românească ? O să vă pună fursecuri pe masă și va spune:”Vai ce bine că ați venit să răscumpărați! Vindem pe un leu tot ce-am investit în România!”?

Cătălin Ghinăraru: Nu, nici vorbă. Ne așteptăm, dimpotrivă, la negocieri dure, la negocieri dificile…

Rep: Și astea nu vor afecta imaginea României în lume? 

Cătălin Ghinăraru: Aici e vorba de a promova și interesul și imaginea corectă a României. Sunt sigur că vor fi și comentarii ostile. Așa cum sunt și acum asemenea comentarii. Indiferent ce am face, anumite grupuri de presă ne vor fi ostile. Cred că ar trebui să încercăm și un efort diplomatic, un efort prin care să pledăm și cauza noastră.

„Aici nu e vorba de naționalism. Și alții își pledează cauzele. Noi de ce să n-o facem?”

”Cei de pe bursă se panichează pentru un eveniment care nici măcar nu s-a produs. Nu știm ce va fi duminică”

Rep: V-ați uitat pe bursă? Zilele astea au fost turbulențe…. 

Cătălin Ghinăraru: Da, dar știți că sunt două categorii de investitori: cei care se panichează la prima adiere de vânt și cei care nu se panichează. Culmea e că se panichează pentru un eveniment care nici nu s-a produs. Nu știm ce va fi duminică. Haideți să așteptăm și să vedem ce va fi! 

Rep: Dar oamenilor le e teamă că investitorii vor ieși din țară cu capitaluri cu tot. Și asta se va vedea pe cursul de schimb și pe finanțarea deficitelor. Azi au apărut și informații că s-au cheltuit câteva miliarde de euro ca să apere nivelul leului în fața euro. 

Cătălin Ghinăraru: Încă o dată, mie mi se pare că este foarte multă panică pentru o chestiune care nici nu s-a produs încă. Nu știm ce va fi. Există  din păcate o încredere foarte redusă  în instituțiile noastre democratice și în ceea ce noi avem ca  garanții în tratatele semnate sau în Constituția României. 

”Se încearcă inducerea unei percepții că România ar fi nesigură. Ar trebui dimpotrivă, să inducem percepția unei Românii sigure”

Rep: Aș vrea să vă întreb dacă ați citit cumva materialele publicate de Cristian Popa, membru în CA al BNR sau ale lui Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului? 

Cătălin Ghinăraru: Da, le-am citit.

Rep: Și nu ați simțit nevoia să dați un răspuns celor spuse acolo? 

Cătălin Ghinăraru: Din punct de vedere al analistului economic, eu aș fi dat un răspuns, sigur că da.

Se încearcă inducerea unei percepții, că România ar fi nesigură

Rep: Și care ar fi acel răspuns?

Cătălin Ghinăraru: Păi exact ce v-am spus și dumneavoastră, că nu se justifică ceea ce scriu domniile lor. După părerea mea, și spun asta cu cea mai mare obiectivitate, este vorba de percepții. Se încearcă inducerea unei percepții, că România ar fi nesigură. Noi ar trebui dimpotrivă, să inducem percepția unei Românii sigure. Și am să vă dau exemplul Ungariei. S-a spus că vai, sub Viktor Orban va fi dezastrul pe pământ. Și? Nu s-a întâmplat nimic spectaculos.

Rep: Bine, dar Ungaria nu are cea mai bună imagine în una europeană. 

Cătălin Ghinăraru: Da, nu are cea mai bună imagine, dar s-a spus că va fi scos din Partidul Popular European. Ei, uite că n-a fost scos!  A făcut și reforma pensiilor fără să se producă cutremurul în finanțe, cum prevesteau unii…Nici la noi nu se va întâmpla nimic spectaculos dintr-o dată, vă asigur!  Nu se poate! Nu are nimeni puteri din acestea, discreționare. Cei care spun altceva habar n-au ce vorbesc. 

Am auzit și aseară la televizor spunându-se ceva de cea mai joasă speță: că primarii vor pierde banii de proiecte dacă venim la putere. Cum o să-i piardă? Banii de proiecte se pierd doar în anumite condiții: dacă nu se realizează obiectivele, dacă se fac cheltuieli neeligibile, dacă sunt nereguli… atunci se pierd bani! Nu când se schimbă un Guvern! Iar unul din candidații la președinție a venit și a spus pe un post de televiziune național că primarii vor pierde bani! Într-o țară a Uniunii Europene, la al treilea exercițiu de finanțare pe fonduri europene structurale și de investiții, vine cineva și spune o asemenea afirmație? E revoltător! 

”Ceea ce ne dorim e să recuplăm salariile cu productivitatea”

Rep: În programul de guvernare promiteți următoarele: veți opri exodul românilor în străinătate, ducând salariul mediu net pe economie la peste 2.000 euro/ lună, în următorii patru ani / veți opri scurgerile de bani în străinătate, relansând industria națională, capitalizând companiile naționale. Cum veți face asta în mod neinflaționist?

Cătălin Ghinăraru: Ideea programului de guvernare este dezvoltarea în special a bazei energetice a țării. Iar acolo sunt câteva obiective foarte importante: finalizarea hidrocentralei de la Tarnița, finalizarea termocentralelor pe gaz metan, încercarea de finalizare a reactoarelor trei și patru de la Cernavodă, deci o serie de lucrări de investiții care au și rolul de steriliza lichiditatea din piață, de a atrage fonduri. 

Mai e și chestiunea înființării unui Fond Suveran  de investiții, care să devină un vehicul foarte important în economie. 

Prin măsurile pe care le propunem, inclusiv cele fiscale din zona pieței muncii, urmărim să creștem productivitatea muncii, să obținem o creștere generală a productivității. 

Ceea ce încercăm noi să facem este să recuplăm salariile cu productivitatea. Am scris numeroase materiale pentru Comisia Europeană pe această zonă a menținerii corelației între salarii și productivitate, iar această cuplare nu se poate face decât umblând la structura economiei. Cu actuala structură a economiei nu se pot obține câștiguri de productivitate semnificative. 

Rep: Tot în programul dumneavoastră ziceți că deficitul va fi redus la 3% în următorii 4 ani. Asta mi se pare comparabil cu gestul lui Ceaușescu de a plăti datoria externă în câțiva ani, sărăcind populația. Deci să reduceți în 4 ani deficitul de la 8% la 3% mi se pare prea mult, prea rapid. 

Cătălin Ghinăraru: Noi ne apropiem de 8%, e adevărat. Noi încercăm să totuși să readucem în România în limitele Pactului de creștere și stabilitate. Asta apropos de faptul că am fost caracterizați ca anti-europeni ș.a.m.d. Pactul de creștere și stabilitate este totuși nucleul economic al construcției Uniunii Europene. Reducerea asta a deficitului trebuie văzută într-un context. Dacă toți ceilalți factori ne sunt favorabili, atunci sigur că se va încerca rațonalizarea cheltuielilor publice,  dar fără a se ajunge la extrem. Reducerea deficitului este un obiectiv care este în concordanță cu ceea ce România a semnat.