Politică doar pentru bărbați. PNL are, în noul Parlament, 9 femei din 71 de senatori și deputați. Celelalte partide?
101 femei vor intra în noul Parlament al României, adică în jur de 21%, în urma alegerilor din 1 decembrie, arată listele publicate de BEC și care trebuie să fie validate. Cele mai multe senatoare și deputate vin de la PSD și AUR – partidele care s-au aflat pe primele două locuri, arată o analiză Snoop.ro. La polul opus stau liberalii.
Liberalii trimit în Parlament doar nouă femei, deși Alina Gorghiu (ministra Justiției și fostă președintă PNL) se află printre inițiatorii proiectului de lege pentru ca femeile să aibă 33% locuri eligibile la alegeri. Un proiect de lege care a trecut de Senat în mai 2022. Doi ani și jumătate mai târziu, încă așteaptă un vot de la Camera Deputaților.
Deși numărul femeilor în Parlament a crescut față de precedentul legislativ, România rămâne în continuare la coada clasamentului, sub media europeană de 25%.
Iată situația în funcție de fiecare partid:
- PSD 29 de femei din 123 de parlamentari;
- AUR 20/92;
- PNL 9/71;
- USR 14/59;
- SOS 13/40;
- POT 10/30;
- UDMR 5/31;
- Minorități 1/19.
În funcție de procente, POT și SOS conduc clasamentul:
- POT – 33,3% femei în Parlament din totalul parlamentarilor aleși pe listele partidului;
- SOS – 32,5%;
- USR – 23,7%;
- PSD – 23,5%;
- AUR – 21,7%;
- UDMR – 16,13%;
- PNL – 12,6%;
- Minorități – 5,26%.
Lista cu mandatele atribuite publicată de BEC nu este încă finală. Cifrele pot suferi modificări, în funcție de validarea mandatelor și de eventualele schimbări în componența parlamentară (de pe listele supleanților).
Un raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE) din 2023 arată că România ocupă ultimul loc în ceea ce privește egalitate de gen și penultimul loc privind puterea politică a femeilor.
Senatul României avea în prima sa legislatură o singură femeie
La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, PNL și Forța Dreptei au rămas fără liste în diaspora, pentru că nu au avut nicio femeie pe liste.
Alineatul 3 din Articolul 16 din Constituția României, referitor la Egalitatea în drepturi, spune că „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi”.
În legislativul 2020-2024, PNL a avut 15 parlamentari femei din 79, conform Libertatea. Din cei 466 de aleși din actualul Parlament, doar 87 sunt femei.
„După primele alegeri libere post-comuniste prezența femeilor în Parlamentul României a oscilat, pe un trend lent crescător între 0,8% (Senatul României, în prima legislatură, avea o singură femeie) și 19%, după alegerile din 2020”, se notează în raportul „Reprezentarea femeilor în politica românească”, publicat în 2021 de Expert Forum, Friedrich Naumann Foundation și Femei în politică.
Codași și în Parlamentul European
În 2021, România se afla pe penultimul loc, după Cipru, la numărul de femei alese în Parlamentul European.
În octombrie 2023, 56 de organizații neguvernamentale și persoane din mediul academic solicitau Comisiei Juridice din Parlament introducerea cotelor de gen pe listele de candidați la alegerile parlamentare.
„România este pe ultimul loc în ceea ce privește egalitate de gen conform celui mai recent raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), și pe penultimul loc privind puterea politică a femeilor”, atrăgea atenția societatea civilă.
„Cotele de gen nu reprezintă doar cifre, procente sau ocuparea unor locuri. Cotele de gen sunt necesare atât pentru repararea unor inegalității istorice privind nivelul reprezentării politice a femeilor, cât și pentru asigurarea principiilor unei democrații reprezentative. Sunt necesare pentru a promova diversitatea de experiențe, gândire, inovație, progres în cadrul procesul decizional politic”, conform celor 56 de organizații neguvernamentale și persoane din mediul academic.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro