Cele mai promițătoare locuri în care se poate descoperi viață pe Marte sunt și cele mai surprinzătoare

Un studiu recent publicat pe platforma ArXiV de către un grup de biochimiști de la Universitatea din Barcelona susține că locurile cele mai promițătoare pentru a descoperi forme de viață marțiană nu se află la suprafața planetei, ci adânc în subteran.

În urmă cu mai mulți ani, roverul Curiosity detecta cantități semnificative de metan în atmosfera planetei Marte însă, doar câteva luni mai târziu, semnătura metanului nu a mai apărut pe aparatele de înregistrare.

Nu au trecut decât câteva luni înainte ca metanul să fie detectat din nou, iar o astfel de descoperire neașteptată a ridicat încă de atunci ipoteza ca forme de viață să existe încă pe Planeta Roșie, iar ele să fie cele care se află la baza variabilității metanului.

Problema specialiștilor este legată însă de suprafața marțiană. Chiar dacă în trecut era una pe care existau oceane, lacuri sau râuri, Marte este astăzi o planetă aridă, pe care formele de viață terestre nu ar rezista.

Metanogenele, posibile formă de viață marțiene

Există însă un grup de organisme care ar putea găsi pe Marte un cămin ideal. Este vorba despre metanogene, organisme unicelulare care se hrănesc cu hidrogen și elimină metan. Iar pe Terra, astfel de microorganisme pot fi întâlnite în unele dintre locurile cele mai puțin propice vieții. Tot ele ar putea explica misterul metanului de pe Marte.

Cercetătorii spanioli au analizat această ipoteză și au încercat să identifice pe Terra locurile în care există metanogene, locuri care imită mediul și condițiile de pe Planeta Roșie.

În studiul lor, biochimiștii din Barcelona susțin că există trei zone de pe Pământ, similare cu cele de pe Marte, acolo unde metanogenele s-a dovedit deja că pot prospera.

Primul astfel de potențial cămin se află la mai mulți kilometri sub scoarța terestră, acolo unde crăpăturile din roci permit existența apei în stare lichidă. Al doilea se află sub calota de gheață a Antarcticii, loc în care apa lichidă există datorită presiunii uriașe exercitată de gheață.

Ultimul potențial loc vizat de oamenii de știință spanioli este cel din bazinele extrem de sărate, lipsite de oxigen, de pe fundul oceanelor.

Toate cele trei variante își găsesc analogia pe Marte, în opinia autorilor studiului. Ca și Terra, Marte poate păstra apă lichidă adânc în subteran. De asemenea, calotele de gheață de la poli pot, cel puțin la nivel ipotetic, să permită existența apei în stare lichidă sub gheață.

Ultimul, și cel mai controversat dintre toate, este legat de existența unor depozite sărate lăsate în urma dispariției oceanelor marțiene. O ipoteză încă nedemonstrată, dar susținută de prezența urmelor de sare pe pereții mai multor cratere.

Emisfera nordică marțiană poate deține secretul unei descoperiri epocale

Cercetătorii au analizat limitele temperaturii, salinitatea și valoarea PH-ului din diferitele locuri de pe Terra pe care le-au avut în vedere. Apoi au măsurat abundența moleculelor de hidrogen. Ultimul pas a fost să combine datele și să găsească un corespondent pe Marte.

Ei susțin că au identificat destinația cu cele mai mari șanse de păstra încă forme de viață. Este vorba despre Acidalia Planitia, o câmpie vastă din emisfera nordică a planetei. Sau, mai degrabă, dedesubtul ei.

La doar câțiva kilometri sub suprafața marțiană, susțin autorii studiului, temperatura este suficient de ridicată pentru a permite existența apei lichide. Apa poate avea PH-ul și salinitatea necesare, împreună cu moleculele de hidrogen, pentru a menține o populație stabilă de metanogene.

Singura problemă? Cum vom ajunge acolo.