Modelul nordic de combatere a dezinformării. Cum a ajuns Finlanda pe primul loc în indicele european al educației media
În Finlanda, abilităţile necesare pentru a identifica dezinformarea online sunt predate în şcoli, elevii dobândind astfel cunoştinţe cruciale pentru a contracara un pericol în creştere în societăţile actuale, scrie AFP, preluată de Agerpres.
„Cine a produs conţinutul pe care îl vizionaţi?”, „Cine ştie ce este un troll?”, îşi întreabă profesoara de literatură şi limbă finlandeză Saara Varmola elevii săi de 14 şi 15 ani dintr-o şcoală din capitala Helsinki. Toată lumea ridică mâna.
Întrebările esenţiale pe care să ţi le pui într-o lume saturată de informaţii sunt „cine se află în spatele conţinutului pe care îl urmăreşti? Ce produceţi voi înşivă şi care este responsabilitatea voastră?”, declară Varmola pentru AFP.
Utilizarea media socotită drept competență civică
Învăţându-şi cetăţenii cum să analizeze critic conţinutul media, să dejoace farse şi să identifice informaţii false, Finlanda îşi propune să promoveze educaţia în utilizarea media ca pe o competenţă civică. Finlanda a fost una dintre primele ţări europene care a definit o politică naţională în acest domeniu în 2013. În 2019, ea a fost integrată în toate disciplinele din programa şcolară, predate de la ciclul primar până la cel gimnazial.
Educaţia informaţională este esenţială pentru a întări rezilienţa societăţii, iar Finlanda a înţeles acest lucru foarte devreme, a declarat pentru AFP ministrul educaţiei, Anders Adlercreutz. Ponderea informaţiilor care provin din mass-media tradiţionale este în scădere şi, prin urmare, este „deosebit de important să putem evalua critic ceea ce citim”, a subliniat el.
Finlanda ocupă primul loc în Indicele european al educaţiei media, care compară anual capacitatea a 41 de ţări de a face faţă dezinformării, de la crearea sa în 2017 de către Institutul pentru Societatea Deschisă din Bulgaria. Indicele se bazează pe criterii precum calitatea educaţiei, libertatea presei şi nivelul de încredere în cadrul societăţii. Anul trecut, în acest top, Finlanda a fost urmată îndeaproape de vecinii săi nordici: Danemarca, Norvegia, Estonia şi Suedia.
Potrivit ministrului finlandez al educaţiei, cheia succesului constă în abordarea colaborativă dintre mai multe sectoare ale societăţii. „Şcoli, mass-media, ziare, companii, biblioteci, muzee… Toată lumea participă la această lucrare” pentru cei 5,5 milioane de locuitori ai ţării, a precizat Anders Adlercreutz.
De asemenea, finlandezii au încredere în instituţiile lor, notează Leo Pekkala, director adjunct al Institutului Naţional al Audiovizualului din Finlanda (KAVI), responsabil pentru implementarea politicii de educare în privinţa mass-media şi a informării. „Avem o mare încredere în forţele de apărare, armată, poliţie şi guvern. De asemenea, avem încredere în oficialii noştri politici şi în mass-media”, a spus el.
Finlanda, care are o graniţă de 1.340 de kilometri cu Rusia, nu este însă imună la influenţa campaniilor de dezinformare, avertizează Adlercreutz. „Nu sunt sigur că am fost pe deplin testaţi”, notează el, în timp ce creşterea AI stârneşte în aceeaşi măsură îngrijorare şi entuziasm.
În şcoala acoperită de zăpadă din Helsinki, Saara Varmola împarte teme elevilor săi. Pot youtuberii şi streamerii să inducă în eroare? Este conţinutul sponsorizat o modalitate de a folosi informaţiile pentru a influenţa? îşi întreabă ea elevii. „Da, se întâmplă ca youtuberii, streamerii şi oamenii de pe reţelele sociale să facă asta”, răspunde Bruno Kerman. „Da, şi cine îi opreşte?” se întreabă Niilo Korkeaoja, colegul lui de clasă.
Stimularea gândirii critice
Verificarea sursei informaţiilor difuzate pe Tiktok, Snapchat sau Instagram, gândirea critică… Studenţii întâlniţi de AFP spun că sistemul de învăţământ finlandez le oferă instrumentele necesare pentru a contracara dezinformarea, în special în mediul online. „Şcoala m-a învăţat să interpretez mesajele transmise de mass-media, dar şi să citesc printre rânduri”, explică Ronja Turunen, o altă elevă.
Finlanda are experienţă în acest domeniu. Începuturile educaţiei în utilizarea mass-media datează din 1970, când a fost introdusă în programele şcolare studierea mass-media. În timp ce educaţia a evoluat şi s-a adaptat la schimbările din mass-media şi la apariţia tehnologiilor digitale, obiectivul cheie al predării, care este gândirea critică, a rămas constant, consideră Leo Pekkala, de la KAVI. Cu scopul de a crea membri luminaţi ai unei societăţi democratice, speră el.
Finlanda se confruntă şi ea cu acceptarea unei provocări importante a vremurilor actuale: aceea de a se asigura că toţi cetăţenii săi sunt conştienţi de evoluţiile rapide din lumea digitală, inclusiv numărul tot mai mare de persoane în vârstă, care este posibil să nu fi învăţat niciodată să detecteze informaţiile false vehiculate pe internet.
INTERVIURILE HotNews.ro