Autostrăzile și drumurile de circa 4,5 miliarde de euro care ar urma să fie finanțate prin noul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR)
Sute de kilometri de autostradă, de drumuri expres și de legături între diferitele proiecte de șosea de mare viteză – toate în valoare de circa 4,5 miliarde de euro – au fost incluse de către Guvern în noul Plan Național de Redresare și reziliență (PNRR), programul național ce se bazează pe fondurile europene puse la dispoziție de UE pentru a ameliora impactul pandemiei asupra economiilor europene. Toate proiectele incluse în PNRR au o condiție esențială: să fie gata până la final de 2026.
„Infrastructura de transport este sub-dimensionată, poluantă și slab întreținută, generând zone cu trafic supra-dimensionat, ambuteiaje și reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare. Nodurile urbane au o conectivitate redusă la rețelele de transport, în special la cele trans-europene, iar intermodalitatea lipsește, toate ducând la o congestionare a traficului, o mobilitate scăzută pentru populație și sectorul economic”, se arată în documentul pus în dezbatere publică vineri de către guvernul Cîțu.
„O infrastructură de transport slab dezvoltată (cu multe drumuri cu benzi unice) contribuie la creșterea poluării mediului și la un număr alarmant de incidente rutiere. Lipsa unor sisteme adecvate de management al traficului are un impact negativ asupra timpilor de deplasare”, se mai arată în document.
Autostrăzile, drumurile expres și legăturile rutiere incluse în PNRR
„Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:
- A7 – Anumite secțiuni;
- A8 – Anumite secțiuni;
- A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;
- A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;
- Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;
- Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;
- Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);
- Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;
- Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;
- Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
- Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);
- Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;
- Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
- Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
- Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
- Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
- Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile.
Vezi și:
Programul mai prevede și de introducerea de politici și tehnologii ecologice și digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal următoarele:
o Punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor și semnalelor rutiere, precum și a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice;
o Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport;
o Stații de reîncărcare electrice;
o Crearea și dezvoltarea cadrului de impozitare și control – instalații de măsurare a greutății automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plătește”.
Documentul mai vorbește și despre asigurarea siguranței pe drumurile naționale prin pregătirea și punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranța rutieră, incluzând următoarele:
o Măsuri de siguranță pasivă – bariere și atenuatoare de impact;
o Iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal și sistem de management;
o Pasaje denivelate și alte soluții tehnice de eliminare a punctelor negre;
o Sistem de marcare digitală și proiect pilot pentru vehicule autonome.
Criterii de includere în PNRR a investițiilor:
– proiecte corelate în implementarea reformelor
– complementaritate cu alte programe
– green 37%
– respectarea principiului DNSH (principiul neafectării semnificative a mediului)
– digital 20%
– nerecurență activități și cheltuieli
– maturitate – termen de implementare 31.08.2026 (nu se “fazează”)
– cheltuieli efectuate după 01.02.2020
Guvernul a discutat vineri în primă lectură Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), prin care propune o alocare de 41,1 miliarde euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât și împrumuturi, pentru reforme vizând schimbări structurale.
Citește:
INTERVIURILE HotNews.ro