Guvernul Bolojan a dat exemple din diverse țări când a luat măsura de a limita retragerile din pensii private. Cum e în „țările exemplu”

Italia, Croația, Africa de Sud, Irlanda și Polonia au fost modelele din care guvernul spune că s-a inspirat. Cum stau lucrurile conform unei documentări transfrontaliere pe pensii, la care HotNews a lucrat cu publicații din mai multe țări.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE, o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere. Au contribuit Adrian Vasilache – HotNews.ro (România), Marina Kelava – H-Alter.org (Croația), Maria Delaney – The Journal Investigates (Irlanda), Oscar Gimenez Fernandez – El Confidencial (Spania) și Tsvetelina Sokolova – Mediapool.bg (Bulgaria).

În Croația, în ciuda faptului că țara a fost folosită ca argument de către Guvernul României când a limitat retragerea banilor prin proiect de lege privind plata pensiilor private, lucrurile stau diferit față de enumerarea provenită de la Palatul Victoria pentru că la noi se impozitează. Iar în Croația nu se impozitează. 

La noi, noua lege stipulează că beneficiarii vor putea retrage maxim 30% din banii acumulați în Pilonii II și III de pensii.

Modelul din Croația

La croați, reforma sistemului de asigurări de pensii a început în 1999 și a avut ca rezultat o schimbare în modul în care sunt finanțate pensiile viitorilor pensionari, informează publicația H-Alter.org din Croația.

Sistemul de asigurări de pensii croat este bazat pe trei piloni:

• asigurarea obligatorie de pensii bazată pe solidaritate generațională (primul pilon),
• asigurarea obligatorie de pensii bazată pe economisirea individuală capitalizată (al doilea pilon),
• asigurarea voluntară de pensii bazată pe economisirea individuală capitalizată (al treilea pilon).

Primul și al doilea pilon de asigurări de pensii sunt obligatorii, iar al treilea pilon se bazează pe economisirea voluntară pentru pensii. Implementarea noului sistem de asigurări de pensii a început la 01 ianuarie 2002.

„Rata totală de alocare pentru asigurarea obligatorie de pensii (Pilonul I și II) este de 20% din baza de contribuție (salariul brut) pentru asigurații care nu sunt supuși sporului de vechime în muncă (15% la Pilonul I și 5% la Pilonul II)”

Doar 27% dintre croați economisesc la Pilonul III

Contribuțiile pentru Pilonul III sunt voluntare, iar suma este la alegere. De asemenea, puteți fi membru al mai multor fonduri de pensii voluntare în Pilonul III. Statul subvenționează plățile în Pilonul III. Statul plătește 15% din suma totală plătită, sau până la un maximum de 99,54 de euro într-un an. Pentru a beneficia de suma maximă de stimulente, trebuie să plătiți 663,61 de euro anual, au explicat jurnaliștii croați.

Conform datelor din 2024, doar 27% dintre persoanele angajate din Croația economisesc în Pilonul III (463.365 de persoane sau 12% din totalul locuitorilor).

În Pilonul II de pensii din Croația plățile de pensii sunt permise sub forma de: plată pe toată durata vieții și plată pe toată durata vieții cu plată parțială unică (15%).

În Pilonul III, pensia din economiile voluntare de pensii poate fi plătită cel mai devreme la vârsta de 55 de ani (la 50 de ani dacă v-ați înscris la Pilonul III înainte de 2019), indiferent dacă sunteți pensionat sau încă angajat. Există și opțiunea unei plăți unice, de maximum 30% din fondurile totale din contul dumneavoastră personal, mai arată publicația croată.

Situația în Irlanda: Scutire de impozit la sume forfetare de până la 200.000 de euro

Irlanda a figurat și ea în motivarea Guvernului Bolojan. În Irlanda, majoritatea oamenilor pot solicita o pensie de stat atunci când ating vârsta de pensionare de stat (în prezent 66 de ani).

În afara pensiei de stat, 67% dintre lucrători au o formă de acoperire prin pensie, conform celor mai recente date ale Oficiului Central de Statistică (CSO) din decembrie 2024, informează publicația The Journal Investigates din Irlanda.

Majoritatea lucrătorilor cu pensii au doar o pensie ocupațională (69%), iar 11% au doar o pensie personală (11%). Unii lucrători le au pe amândouă (21%).

Pentru fondurile de pensii private, procentul din salariu depinde de schema angajatorului (dacă există) și de ceea ce decide să facă angajatul. Există scutiri de impozit disponibile pentru pensii, iar acestea variază în funcție de vârsta persoanei care contribuie din veniturile sale la o pensie.

În Irlanda, venitul din pensiile private este impozabil, fiind supus acelorași cote și tranșe de impozit ca și impozitul pe venit obișnuit. Însă, anumite plăți din pensii, cum ar fi sumele forfetare (lump sums) de la pensionare, au reguli fiscale diferite. 

Persoanele fizice pot primi o limită de scutire de impozit, pe viață, de 200.000 de euro pentru sumele forfetare de pensionare din toate sursele. Impozitul se aplică pentru venitul din suma forfetară care depășește această limită, după cum urmează:

• Sumele cuprinse între 200.001 € și 500.000 € sunt impozitate cu 20%.
• Sumele care depășesc 500.000 € sunt impozitate cu 40%.

Pentru pensiile publice, se plătește impozit atât pe pensiile contributive, cât și pe cele necontributive, cu excepția unor cazuri în care se aplică scutiri de impozit.

Situația în Spania: Retragerea întregii sume dintr-o dată poate declanșa o obligație fiscală ridicată

În Spania, la sfârșitul anului 2024, existau 10,2 milioane de conturi de participanți la fondurile de pensii private, conform datelor de la asociația administratorilor de fonduri Inverco, informează publicația El Confidencial din Spania.

Acest lucru nu înseamnă că există 10,2 milioane de persoane cu un plan de pensii, deoarece un singur utilizator poate avea mai multe conturi. În ceea ce privește planurile individuale, existau 7,3 milioane de conturi de participanți. Numărul net de persoane cu un plan de pensii este estimat la opt milioane, deși aceasta este o estimare a sectorului financiar (Inverco), explică jurnaliștii spanioli de la El Confidencial.

Ce sume pot fi retrase ca sumă forfetară și cum este plătit restul banilor din pensia privată?

Nu există nicio limită. Economiile de pensii pot fi retrase la vârsta de 65 de ani. Deși în planurile individuale retragerile pot fi făcute după 10 ani, începând cu 2025 acest lucru se va aplica doar contribuțiilor efectuate în 2015 sau mai devreme din cauza unei modificări legale de acum un deceniu. Retragerile pot fi ale întregii sume sau doar o parte din ea, deși din motive fiscale este recomandabil să se facă retrageri periodice sau să se stabilească rente viagere.

În Spania, contribuțiile la planurile de pensii sunt deductibile din baza impozabilă a venitului. Cu toate acestea, toate economiile – incluzând contribuțiile și câștigurile de capital – sunt incluse în baza impozabilă a venitului la retragere. Deoarece impozitul pe venitul personal (IRPF) este progresiv, retragerea întregii sume dintr-o dată, dacă este semnificativă, poate declanșa o obligație fiscală ridicată, arată El Confidencial.

Pe câți ani pot fi făcute plățile eșalonate sau rentele viagere? Ce impozite și taxe se aplică plăților pensiilor publice și private?

Nu există nicio limită pentru eșalonarea retragerilor sau a rentelor viagere dintr-un plan de pensii. Retragerile din planurile de pensii sunt impozitate conform IRPF. În ceea ce privește pensiile publice, acestea sunt finanțate prin contribuții la Asigurările Sociale, plătite atât de angajat din salariu, cât și de angajator, au mai precizat jurnaliștii publicației spaniole El Confidencial.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.