Cum câștigă toată lumea prin majorarea valorii tichetelor de masă

După ani și ani de creștere nesustenabilă, deficitele gemene (fiscal și comercial) înregistrate de România în 2024 au ajuns ambele în zona pragului de 10%, record comparativ cu orice țară din UE. Toate acestea anunțau riscul unui an inflaționist, amplificat de cererea ridicată din importuri și riscul majorării taxelor pentru ajustarea fiscală. Semnalele confirmă riscurile materializate în 2025: creșteri de taxe (TVA, accize, impozit dividende, locuințe), liberalizarea prețurilor la energie (încetarea unei scheme nesustenabile de subvenționare a prețului final) și, implicit, creșterea inflației la vârful de 9,9% în luna septembrie. Provocarea majoră constă în creșterea prețurilor într-un ritm de două ori mai accelerat decât dinamica salariului mediu, acesta din urmă înregistrând un avans anual de numai 4,4% (vezi grafic 1). Pentru cei 1,3 milioane de angajați din sectorul public, impactul erodării puterii de cumpărare este și mai dur, în condițiile stagnării salariului pe fondul înghețării acestora (vezi grafic 2). Toate aceste măsuri sunt necesare pentru a regla deficite nesustenabile care au amplificat creșterea exponențială a datoriei publice, aceasta din urmă crescând doar în ultimii 5 ani (2020–2024) cu aprox. 750 mld. lei, de trei ori mai mult decât avansul înregistrat în deceniul precedent (250 mld. lei între 2010–2019).

Măsuri necesare, dar dureroase. În special pentru consumul gospodăriilor populației, care trebuie să strângă cureaua din cauza diminuării puterii de cumpărare. Din cauza veniturilor inferioare mediei europene, cheltuielile pentru produse alimentare ale unei gospodării reprezentative din România sunt net superioare ca pondere în salariul lunar, respectiv 33% în țara noastră față de 19% media europeană (vezi grafic 3). Evident, toate aceste ajustări frânează și economia, în condițiile în care PIB-ul nostru este tradițional dependent de consum în proporție de 60%–70%, așa cum vedem banda de variație pentru fiecare trimestru din ultimele trei decenii (vezi grafic 4).

Deloc întâmplător, vedem un efect vizibil de frânare a economiei, care înregistrează o creștere aproape de zero, cu riscuri de a vedea chiar o ușoară recesiune în trimestrele următoare. Vânzările din retail au crescut doar cu 2,7% în primele 9 luni din acest an, cu un vizibil efect de frânare în ultimele luni și chiar intrare în teritoriu negativ începând cu august, luna majorării TVA la 21% (vezi graficul 5).

Grafic 5. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (vânzările din retail) An-la-An

Principalul pericol îl reprezintă diminuarea ritmului de creștere al veniturilor publice din cauza frânării economiei, cele două evoluând mereu proporțional. Riscul este amplificat de amânarea reformelor de reducere a cheltuielilor în sectorul public, pachetele III și IV fiind decalate din cauza rezistenței sistemului și a protestelor manifestate în foarte multe segmente sociale. Astfel, chiar dacă măsurile din pachetul I (creșteri de taxe) și II (reforme în administrația fiscală și eficiența companiilor de stat) au permis păstrarea riscului de țară recomandat investițiilor și evitarea unui downgrade sinonim cu recesiune dură, deprecierea monedei și dobânzi mari, nu este suficient. Reformele din pachetele III și IV trebuie accelerate pentru reducerea costurilor în sectorul public și, în paralel, trebuie gândite măsuri de stimulare a investițiilor și consumului. În același timp, trebuie prioritizate măsurile care generează valoare adăugată cu efect fiscal pozitiv la bugetul public, pentru a evita capcana unui boomerang care stimulează economia pe termen scurt, dar amplifică deficitul fiscal pe termen mediu.

Genul de măsură cu valoare fiscală adăugată care poate regla tensiunile economice, fiscale și sociale acumulate în economie este necesitatea creșterii valorii tichetelor de masă. Măsura este utilă nu doar pentru a ține ritmul cu avansul prețurilor, dar și pentru a genera beneficii economice palpabile, extrem de necesare în acest context:

• Companiile – reușesc să motiveze angajații prin actualizarea celui mai căutat beneficiu extrasalarial, tichetele de masă, la realitatea prețurilor din prezent. În același timp, instrumentul este benefic pentru companii datorită avantajelor fiscale, prin costurile mai reduse comparativ cu acordarea unei sume similare în numerar, echivalent salariu.
• Gospodăriile populației – reușesc să compenseze o parte din reducerea puterii de cumpărare pentru a păstra consumul la nivelul necesar traiului zilnic. Astfel, ajustările fiscale care direcționează finanțele publice către o direcție mai sustenabilă devin mai suportabile pentru populație.
• Statul român și execuția bugetară nu au de suferit din cauza deductibilităților fiscale oferite unei baze în creștere a valorii tichetelor de masă, din cel puțin două motive. În primul rând, crește baza consumului, deci activitatea economică nu se mai contractă. În al doilea rând, multiplicatorul fiscal generat în economie prin tichetele de masă este net superior beneficiilor fiscale oferite angajatorilor. Potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (2024), fiecare leu acordat prin cardurile de masă generează 2,63 lei în PIB, confirmând rolul important al acestui mecanism în stimularea economiei și în consolidarea veniturilor bugetare.

Genul acesta de instrumente și măsuri NU sunt cadouri populiste sau cheltuieli cu efect negativ în execuția bugetară. Practic, datorită multiplicatorului fiscal, creșterea valorii tichetelor de masă reprezintă o investiție în protejarea puterii de cumpărare a populației, în creșterea consumului și în stimularea veniturilor publice, cu efect net pozitiv în reducerea deficitului fiscal. Exact ceea ce avem nevoie în această perioadă complicată din punct de vedere economic.

Articol semnat de Iancu Guda