Cum explică șeful AtlasIntel ultimul sondaj pentru HotNews în care Alexandrescu era cu un avans mic față de Băluță, iar Ciucu a fost subestimat cu 16%

Rezultatele finale la alegerile pentru Primăria Capitalei au contrazis estimarea multora dintre sondajele de opinie prezentate în ultimele zile înainte de închiderea urnelor. Fie total, fie doar în dreptul unor candidați, cifrele din sondaje au fost mult diferite față de scorul final din alegeri. 

• Niciun sondaj nu are cum să capteze ceea ce alegători înșiși nu s-au decis să facă, a spus Andrei Roman, CEO AtlasIntel, cel a cărui companie a estimat ordinea Alexandrescu – Băluță, la scor strâns, dar l-a dat pe Ciucu mai jos cu 16% față de rezultat, o abatere foarte mare.  

Ultimului sondaj AtlasIntel, publicat de HotNews vineri seara, îi arăta în frunte, practic la egalitate, pe Anca Alexandrescu (24%), urmată de Daniel Băluță (23,9%). Ciprian Ciucu era cotat cu 20,2%. 

La alegeri însă, Ciucu a câștigat detașat, cu 36,16%, o diferență uriașă față de toate sondajele care, în medie, îl plasau pe la 20-21%. Alexandrescu a ieșit pe 2 cu 21,94% și Băluță pe 3 cu 20,51%. 

„Există mai mulți factori suprapuși care pot să explice dinamica finală a votului, într-un fel care este coerent cu ultimele estimări prezentate de Atlas Intel, adică avem explicații logice destul de rezonabile pentru diferențele dintre sondaj și rezultatele alegerilor, admițând că într-adevăr diferența în ceea ce-l privește pe Ciprian Ciucu a fost extrem de mare”, a răspuns Andrei Roman, fondator și CEO al companiei de sondare AtlasIntel, la întrebările HotNews.

Votul util și mobilizarea de ultimă oră a electoratului de dreapta

El explică faptul că și la aceste alegeri a existat o undă de participare de ultimă oră în favoarea unui candidat, la categoria indecișilor. S-a repetat, crede Roman, un fenomen întâlnit și la alte alegeri.

„De obicei, acest val de mobilizare în București se produce pe baza sentimentului anti-PSD. Probabil că de data asta s-a produs și pe baza unui sentiment anti-suveranist, anti-AUR”, crede Roman. 

„Asta a făcut că alegători care aveau ca preferință un alt candidat de centru-dreapta sau care erau nehotărâți sau nemobilizați să se îndrepte către Ciucu de ultima oră, dându-și seama că el era candidatul care avea cele mai mari șanse ca să învingă. Deci, cumva, valul ăsta de mobilizare e ceva ce a caracterizat alegerile din București și în cicluri electorale anterioare și s-a produs un fenomen asemănător și de data asta”, spune Andrei Roman. 

Roman: „Ciucu a crescut destul de mult în ultimele ore înainte de vot”

CEO-ul AtlasIntel consideră că votul util este „un vot de natură strategică, e destul de bine cunoscut”.

„Toată lumea care încerca să se decidă în ultima oră între Ciceală, Drulă și Ciucu, cred că își dă seama destul de bine că acest fenomen de fapt s-a produs. S-a produs între prieteni, între familii care au discutat situația politică respectivă și el explică cum Ciucu a crescut destul de mult în ultimele ore înainte de vot”, spune Roman.

Fondatorul Atlas Intel apreciază că există alegători care probabil nu ar fi participat la acest scrutin dacă nu exista acest val de mobilizare de ultima oră pentru Ciprian Ciucu și care „cumva au fost și ei prinși de acest val și s-au dus până la urmă să voteze”. 

Indecișii care nu intrau în eșantion

„Neștiind exact cu cine vor vota, pentru că era o situație extrem de incertă, ei nici măcar nu intrau în conceptul nostru de eșantion de votanți probabil. Deci cumva fragmentarea votului de dreapta, dificultatea identificării unui candidat puternic în blocul de dreapta, el a creat și anumită demobilizare a întregului bloc inclusiv în ceea ce privește disponibilitatea alegătorilor declarată a se prezenta la vot”, explică Andrei Roman. 

L-am întrebat pe CEO-ul AtlasIntel dacă eroarea foarte mare apărută între rezultatul final înregistrat de Ciucu și scorurile din sondaje ridică semne de întrebare referitoare la încrederea pe care oamenii o pot avea în cazul cercetărilor sociologice în viitoarele campanii. 

CEO AtlasIntel: Niciun sondaj nu are cum să capteze ceea ce alegători înșiși nu s-au decis să facă

„Și sondajele trebuie interpretate cu un anumit bun simț în ceea ce privește candidaturile unde efectiv aveam motive pentru a ne aștepta că s-ar putea produce schimbări majore, spre deosebire de candidații care nu prea aveau de ce să scadă sau să crească foarte mult pentru că era vorba de un bazin electoral mult mai stabil.

Oamenii trebuie să aibă o anumită rezonabilitate în ceea ce privește așteptările lor de la sondaje. Dacă se uită în jurul lor că toți prietenii lor și chiar și ei înșiși sunt destul de indeciși, că este evident un context de incertitudine cu privire la acele alegeri, în mod evident, dacă contextul este de incertitudine și oamenii în continuare migrează de la un candidat la altul, consideră un vot util, este clar că nu are niciun sondaj cum să captureze opiniile necristalizate ale alegătorilor. Sondajele capturează opiniile alegătorilor așa cum ele sunt declarate”, explică fondatorul Atlas Intel.

„Dacă aceste opinii sunt stabile, iar eșantioanele respective sunt robuste, estimările se vor apropia foarte mult printr-un proces statistic de rezultatele alegerilor. Dar încă o dată am avut de-a face cu un context extrem de fragmentat din punct de vedere politic cu un bazin de alegători care încerca să se decidă între opțiunile pe care le avea puse pe masă și această decizie pentru foarte mulți dintre alegători s-a produs abia la sfârșit, împreună cu ea și decizia de a participa la scurt timp”, susține Andrei Roman. 

Bazinul PSD și AUR, demobilizat pe final de campanie

El consideră că, spre deosebire de fragmentarea electoratului de dreapta, în cazul bazinului suveranist, și în cazul bazinului PSD, „nu era de așteptat că s-ar putea produce schimbări atât de majore și ele nici nu s-au produs. Sondajul Atlas a notat-o corect pe Anca Alexandrescu în fața lui Daniel Băluță la o diferență foarte mică și în rezultatele respective au fost cumva supraestimați atât Anca Alexandrescu și Daniel Băluță, dar sunt rezultate care au fost destul de aproape de respectivele marje ale ambilor candidați”. 

Șeful Atlas Intel crede că și prezența scăzută a contat la votul final, dar că această prezență a fost acum mic „din pricina demobilizării electoratului PSD și AUR”.

„Aceasta este și el un factor pentru care scorul lui Ciucu a crescut atât de mult. Adică practic tot bazinul de dreapta a crescut pe măsură ce demobilizarea a caracterizat mai mult electoratul PSD și aurist”, spune șeful casei de sondare Atlas Intel.

„Toată lumea își dă seama că Drulă s-a prăbușit efectiv pe ultimii 100 de metri”

Comparativ cu alte sondaje unde au existat discrepanțe între scorurile estimate și rezultatele finale ale candidaților, Andrei Roman spune că „în apărarea sondajului Atlas există motive logice prin care putem să reconciliem sondajul la Atlas cu rezultatele finale”.

„Adică putem să ne dăm seama, mai mult sau mai puțin, în care bazine electorale s-au transformat, s-a transferat votul util către cine, care sunt magnitudinile acestor transferuri care sunt rezonabil de asumat. Alte sondaje, de exemplu, în care un candidat precum Cătălin Drulă apărea cu un vot mai scăzut decât a avut în realitate, o să le revină cumva o misiune mai dificilă de a explica ce s-a întâmplat. Pentru că toată lumea își dă seama că Drulă s-a prăbușit efectiv pe ultimii 100 de metri, nu a crescut. Astfel încât el apărând cu un scor mai mic decât a avut în realitate, e ceva într-adevăr greu de explicat”, spune Roman. 

El consideră că sondajele au avut un rol foarte important din punctul de vedere al democrației pentru a orienta alegătorii să facă o alegere rațională. 

„Să înțelegem ce s-ar fi putut întâmpla dacă aceste sondaje nu ar fi fost realizate”

„Înainte să blămăm sondajele pentru că s-au produs schimbări de ultimă oră între preferințele legate de diverși candidati, cred că este bine să înțelegem ce s-ar fi putut întâmpla dacă aceste sondaje nu ar fi fost realizate. 

Dacă aceste sondaje nu ar fi fost realizate, de exemplu în București, bazinul electoral de dreapta ar fi putut rămas perfect divizat, canibalizat între trei opțiuni, fără niciun fel de transparență asupra candidatului care ar fi avut, care avea de fapt o preferință relativ mai mare în comparație cu ceilalți doi”,  a mai spus CEO-ul Atlas Intel.

„În paralel, s-ar fi putut produs fenomenul despre care am vorbit, o anumită demobilizare a bazinului de dreapta, având în vedere că nu prea știau încotro să se îndrepte, și o situație unde o candidată precum Anca Alexandrescu putea să câștige alegerile cu puțin peste 20%. Deci, totuși, eu cred că, așa cum am observat, toate sondajele au revelat, de exemplu, scăderea lui Cătălin Drulă și creșterea lui Ciucu pe ultima sută de metri a campaniei. Faptul că această dinamică s-a acutizat în ziua votului, nu mi s-a pare ceva deloc nerezonabil”, a mai spus Andrei Roman.