Cotroceniul a publicat sinteza mesajelor celor 250 de magistraţi care au trimis emailuri. „Observații de o gravitate ridicată / Vulnerabilități structurale ale sistemului”
Raportul de la Cotroceni rezumă cererile magistraților. Nu au cerut chestiuni individuale, spune raportul. Una dintre concluzii e că problemele din justiție sunt: „erodarea independenței interne a magistraților (cu precădere în cazul judecătorilor), calității actului de justiție și încrederii publice”.
Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, un raport care sintetizează observațiile transmise președintelui Nicușor Dan, în perioada 11-19 decembrie, de magistrați activi sau retrași din activitate, în contextul dezbaterilor publice privind sistemul de justiție, declarațiilor publice ale unor magistrați, pozițiilor divergente exprimate la nivel instituțional în sistemul de justiție, luărilor de poziție din rândul societății civile și articolelor de presă (inclusiv o investigație jurnalistică).
Potrivit Administrației Prezidențiale, până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, președintele a primit un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații.
Președinția menționează de asemenea că a consemnat și „un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cetățeni, avocați, polițiști, avertizori în interes public (de integritate), societatea civilă, solicitări de audiență, executori judecătorești, grefieri”.
„Aceste mesaje aduc în atenție, cu precădere, observații, reclamații sau percepții rezultate din experiențe personale cu sistemul de justiție și alte autorități publice. Dată fiind gravitatea unei părți însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător și sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităților de control competente”, subliniază Președinția.
„Raportul redă strict observațiile transmise”
Observaţiile sintetizate în Raport provin de la magistraţi care fac sau au făcut parte din diferite instanţe de judecată şi parchete, din paliere profesionale diferite şi acoperă aspecte de ordin administrativ, managerial, jurisdicţional şi normativ.
„Luând în considerare spectrul larg al remitenţilor (atât sub aspectul poziţiei în interiorul sistemului judiciar, cât şi sub aspect teritorial), s-ar putea extrage unele concluzii privind disfuncţionalităţile observate. Este important de subliniat că Raportul de sinteză: nu stabileşte vinovăţii individuale sau colective; nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii; nu cuprinde judecăţi de valoare; nu substituie competenţele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanţelor de judecată ori altor autorităţi de control. Raportul redă strict observaţiile transmise, într-o formă coerentă şi centralizată, urmărind totodată să identifice tipare recurente şi vulnerabilităţi structurale rezultate din observarea coroborată a observaţiilor transmise”, explică Cotroceniul.
„Este de menţionat şi faptul că o parte dintre magistraţii remitenţi au formulat o serie de propuneri de modificare a legislaţiei în vigoare, însă faţă de obiectivele primare ale prezentului raport şi ale stadiului dezbaterilor publice din prezent, precum şi ţinând cont de caracterul eterogen al propunerilor transmise, documentul de faţă nu conţine o sinteză a acestora. Într-o etapă ulterioară, acestea vor putea fi valorificate prin înaintarea lor către autorităţile cu atribuţii de iniţiativă legislativă”, se menţionează în comunicat.
Concluziile generale ale raportului
Capitolul IV al raportului conține „concluziile generale” ale președinției după observațiile primite de la magistrați. Prima este necesitatea asigurării caracterului confidențial al identității magistraților, teama de consecințe sau de represalii fiind „motive recurente” invocate de aceștia.
În al doilea rând, se spune că observațiile nu par să descrie incident izolate, „ci un cumul de vulnerabilități structurale ale sistemului de justiție care, în lipsa corecțiilor, se susține că au condus la și au aptitudinea de a accentua erodarea independenței interne a magistraților (cu precădere în cazul judecătorilor), calității actului de justiție și încrederii publice.”
Printre vulnerabilitățile structurale sunt menționate: lipsa de transparență în ce privește evoluția carierei magistraților, folosirea interviurilor pentru funcțiile de conducere sau pentru accederea la ICCJ, precum și a rapoartelor Inspecției Judiciare ca un drept de veto, fără o justificare temeinică, inhibarea libertății de exprimare prin măsuri disciplinare, volumul de muncă foarte mare ce-i face pe magistrați vulnerabili la comiterea de erori și, implicit, de sancțiuni disciplinare, la care se adaugă neclaritățile și lacunele legislației, care duc la o presiune suplimentare, inclusiv din perspectiva integrității magistraților.
„Sunt incluse aici, cu titlu de exemplu, situația prescripției răspunderii penale, ineficiența dovedită a structurilor de parchet competente să cerceteze infracțiuni comise de magistrați, regimul dual de subordonare al poliției judiciare, competența limitată a ofițerilor DGA, experienței și resurselor tehnice ale acestora”, se spune în raport.
Propunerile concrete primite de Nicușor Dan
Președinția a identificat un nucleu comun de propuneri venite de la judecătorii și procurorii care s-au adresat Palatului Cotroceni. Este vorba de descentralizarea puterii decizionale în instanțe prin întărirea organismelor colegiale de conducere, limitarea strictă a detașărilor și delegărilor și de proceduri competitive și transparente de accedere la funcțiile de conducere.
O altă propunere este „revenirea la probe obiective și meritocratice în cazul promovărilor magistraților, inclusiv la ICCJ, iar în cazul menținerii și a probei cu interviul, scăderea semnificativă a ponderii acesteia, corelativ cu introducerea unui mecanism public și standardizat de evaluare la nivel național și asigurarea publicității componenței și activității concrete (actele, interviurile) a comisiilor de organizare, examinare, evaluare, de contestații și de testare psihologică”.
Reforma Inspecției Judiciare este un alt punct ce apare frecvent în mesajele magistraților, reformă făcută prin „stabilirea unor proceduri transparente, meritocratice și predictibile de numire a inspectorilor și de derulare a cercetărilor disciplinare, precum și prin instituirea unui sistem efectiv de răspundere a inspectorilor”.
Pe lângă aspecte de ordin logistic, ce țin de funcționarea cotidiană a instanțelor, se mai cere asigurarea continuității completelor de judecată astfel încât să fie evitată prescripția faptelor judecate, restângerea categoriilor de personal de specialitate asimilat magistraților, plus „valorificarea resursei umane și tehnice a DGA prin extinderea competențelor ofițerilor acesteia, precum și clarificarea regimului poliției judiciare”.
„Observații de o gravitate ridicată”
O altă secțiune a sintezei se referă la „percepții, evaluări, relatări” care nu sunt probate suficient, chiar dacă există indicii care le fac verificabile. Unele dintre acestea ar fi „observații de o gravitate ridicată”. „Este necesar să fie tratate cu deosebită atenție, cu obligația de rezervă, dar și cu recomandarea aprofundării lor, extinderii dialogului și, acolo unde este cazul, sesizarea autorităților competente”, se spune în documentul dat publicității de Administrația Prezidențială.
Cu titlu de exemple, în sinteză sunt reluate exprimări folosite de magistrați: „Suntem amenințați cu inspecția judiciară, cu sancționarea de către CSM”, „La CAB s-a instaurat frica”, „nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare”, „candidații neagreați sunt descurajați sau eliminați”, „ne spun în ședință că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”, „raportul IJ semnalizează soarta candidatului”, „suntem în teroare”, „ni se oferă direcții clare pe tipuri de dosare”, „ședințe de supunere și denigrare”, „ne spuneau că vor urma pedepse și cercetări”.
Este amintită și o relatare indirectă despre un apel telefonic atribuit unui membru CSM (nume indicat) către președintele unei instanțe, cu mesaj de tip condiționare („dacă vei fi cuminte”) în cadrul unei proceduri vizând cariera magistratului.
O altă serie de formulări ale magistraților care se regăsesc în sinteză vizează Inspecția Judiciară: „IJ generează temere în rândul magistraților și nu este percepută ca o instituție cu funcție de autoreglare a sistemului judiciar, ci ca un mijloc de presiune atât asupra magistraților în ansamblu (mijloc de disuasiune), dar și asupra magistraților incomozi.”, „IJ are imaginea unui instrument folosit în scopul reducerii la tăcere a celor care nu sunt de acord cu opinia asumată de către CSM.”, „realitatea din sistem semnalează imaginea unei inspecții autoritare care inspiră teamă”.
Legile justiției din 2022, socotite cauza situației actuale
Sinteza menționează că mulți dintre magistrați susțin că tăcerea colegilor lor este „o strategie de autoprotecție profesională”, în fața unor posibile represalii.
„Tăcerea ar fi explicată prin vulnerabilități concrete și cunoscute în sistem, precum restanțele în motivarea hotărârilor, utilizarea programului flexibil, erori inevitabile sub presiunea volumului de muncă, aspirații de promovare. Toate acestea sunt sau par a fi percepute drept pârghii informale de control, care descurajează formele de exprimare critică”, se spune în document.
În această situație s-ar fi ajuns din cauza modificării din 2022 a legilor justiției care:
- au concentrat puterea decizională în mâinile președintelui instanței care desemnează vicepreședinții și președinții de secții, împreună aceștia alcătuind o majoritate confortabilă a colegiului de conducere;
- au golit colegiul de conducere de legitimitate democratică și rol efectiv;
- au creat o rețea ierarhică în care fiecare președinte de instanță devine un vector de control asupra colectivului, inclusiv asupra completelor, mutării între secții pe alte specializări, evaluării profesionale, capacitatea de blocare a posibilităților de promovare, detașare, dar și modalități de soft power precum asigurarea sau nu a accesului la un program mai flexibil, stabilitatea unui anumit grefier, alocarea unui asistent.
Aceste schimbări explică confromismul generalizat, uniformitatea voturilor din CSM și succesul „aproape automat” al candidaților agreați de structurile de conducere.
Cum au apărut prescripțiile în serie
Capitolul V al sintezei conține o prezentare a funcționării instituțiilor și mecanismelor din sistemul judiciar, așa cum este percepută de către magistrații care s-au adresat președintelui Nicușor Dan. O secțiune separată este dedicată unor „disfuncționalități particulare”, precum răspunderea și urmărirea penală și avertizorii în interes public.
Astfel, magistrații susțin că prescripția a intervenit din cauza unui cadru legislativ deficitar, care apoi a fost confirmat prin decizii ale Curții Constituționale. Din această perspectivă, crucială a fost Decizia 67/25.10.2022.
„Începând cu data de 01.02.2014 (data intrării în vigoare a Codului penal) și până la data de 30.05.2022 (data intrării în vigoare a dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 71/2022) nu au existat cazuri de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ceea ce a însemnat aplicarea termenelor de prescripție generală (și nu a celor speciale, care reprezentau dublu termenelor generale). În acest context, prescripția răspunderii penale a generat încetarea unui număr impresionant de dosare penale, ceea ce a produs un efect profund negativ în percepția societății”, se spune în documentul dat publicității de la Palatul Cotroceni.
Combaterea corupției a fost substanțial afectată și de către o decizie a ICCJ din 16 iunie 2025, prin care polițiștii din Direcția Generală Anticorupție nu puteau să cerceteze decât cazurile de corupție din interiorul Ministerului de Interne.
„Privarea procurorilor care lucrează cauze de corupție de posibilitatea delegării organelor de poliție din cadrul DGA în dosare poate fi comparată plastic cu o acțiune de tragere în mers a „frânei de mână la lupta anticorupție”. Corelativ, a fost propus și faptul că detașarea polițiștilor la DNA ar trebui supusă unei proceduri bazate pe verificarea criteriilor de experiență, cunoștințe și calități ale acestora”, menționează Administrația Prezidențială.
În fine, magistrații au reclamat că regulile legate de avertizorul de integritate nu sunt aplicate în sistemul judiciar în urma unei hotărâri adoptate în acest an de CSM prin care „normele privind protecția avertizorului în interes public nu s-ar aplica în cazul instanțelor de judecată, fapt perceput de magistrați ca un factor de presiune și care, dacă s-ar achiesa la această interpretare, ar necesita o intervenție legislativă, în sensul unei prevederi exprese a acestei incidențe.”
Nicușor Dan anunță un referendum în corpul magistraților
Președintele Nicușor Dan a anunţat ieri că a primit de la magistraţi „sute de pagini de materiale relevante despre problemele din justiţie”, înaintea consultărilor de luni cu reprezentanţii acestora.
„Aşa cum am promis, le parcurg în acest weekend, iar la finalul zilei de luni voi reveni cu concluzii, după discuţiile cu cei care s-au înscris în audienţă. Consultările de luni vor avea loc în mai multe runde de discuţii: atât cu grupuri de magistraţi care doresc să participe împreună, cât şi individual, cu cei care au solicitat explicit acest lucru în e-mail”, a scris preşedintele sâmbătă pe Facebook.
Tot sâmbătă, Nicușor Dan a anunțat că o decizie recentă a Curții Constituționale îi dă dreptul să sesizeze CCR cu privire la o lege, pentru orice motive, inclusiv de fond, chiar și în cazul în care proiectul a trecut prin reexaminarea Parlamentului.
Iar duminică, șeful statului a anunţat, într-o declaraţie de presă la Cotroceni, că va iniţia în luna ianuarie un referendum în cadrul corpului magistraţilor cu o singură întrebare: „CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
Legat de discuțiile de mâine cu magistrații la Cotroceni, președintele a spus că „extrem de puţini magistraţi” şi-au exprimat intenţia de a veni: „Am ajuns la propuneri nepotrivite, chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării ca să nu se vadă că intră”.
INTERVIURILE HotNews.ro