Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a anunțat joi, înainte de o nouă ședință CCR pe pensiile magistraților, că a trimis CCR un raport de expertiză făcut de un expert contabil: „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”.
- ICCJ este cea care a contestat la CCR proiectul Guvernului Bolojan care modifică vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor magistraților.
- Vineri, urmează a patra ședință CCR pe această sesizare, după amânări generate de boicotul celor patru judecători constituționali numiți la propunerea PSD. Este foarte probabil ca CCR să amâne și vineri luarea unei decizii, conform surselor HotNews din instituție.
Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea, a transmis într-un comunicat de presă că „a fost realizată o expertiză de specialitate independentă”, iar concluzia este că „Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale” în urma proiectului care modifică pensiile magistraților.
Curtea Supremă spune că pensiile magistraților vor fi mai mici decât cele pe contributivitate
ICCJ susține că „rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc” și că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”.
Conform ICCJ, „toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv:
- pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin;
- pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin;
- pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin;
- pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin”.
„Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”, conform comunicatului de presă de joi.
„O confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru UE”
Instanța Supremă spune că „aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”.
„Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept”, a transmis ICCJ.
Înalta Curte spune că independența justiției nu poate fi subminată prin „mecanisme financiare arbitrare” și susține că „echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”.
Premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, pentru a doua oară, pe proiectul de lege care modifică pensiile magistraților în 2 decembrie anul trecut. A fost nevoie de a doua asumare pentru că în cazul primei asumări CCR a declarat legea neconstituțională, pentru că Guvernul nu a așteptat suficient timp după avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
O amânare, o părăsire a ședinței și o neprezentare
Ședința de vineri a CCR, programată de la ora 10:00, este a patra când instituția se reunește în încercarea de a da o decizie privind proiectul privind pensiile magistraților. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a contestat proiectul Guvernului imediat după adoptarea de către Parlament, la începutul lunii decembrie.
La prima ședință CCR, din 10 decembrie, judecătorii constituționali au amânat o decizie. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o decizie. În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători nu s-au prezentat.
Surse din CCR au explicat pentru HotNews că regulamentul instituției prevede că în momentul luării unei decizii pe un anumit subiect – de constituționalitate sau neconstituționalitate – trebuie să fie prezenți toți judecătorii care au participat la deliberări. În cazul acestui proiect de lege, la deliberări au participat toți cei nouă judecători. Așadar, pentru o decizie este nevoie de participarea tuturor celor nouă la ședință, conform acelorași surse.
Ce prevede legea care modifică pensiile magistraților
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
- Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
- În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
- Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
- Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.