INTERVIU. Înaintea unei noi runde de negocieri de pace la Abu Dhabi, ambasadorul Rusiei în România lansează un mesaj: „Cresc riscurile pentru întreaga Europă”

Rușii și ucraineni se întâlnesc azi, la Abu Dhabi, la o nouă rundă de negocieri pentru pace. Înainte de întrevedere, de la București, ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, repetă același discurs consacrat al Kremlinului: „Occidentul colectiv” e de vină pentru continuarea războiului și acesta a antamat deja resursele Ucrainei. 

• Interviul cu Vladimir Lipaev a avut loc pe e-mail, marți, cu o zi înainte de noua rundă a negocierilor pentru pace de la Abu Dhabi. 
• Oficialul rus a comentat declarațiile lui Mihail Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a acordat un interviu HotNews după prima întâlnire pentru pace, care s-a încheiat fără un acord. 

După precedenta întâlnire pentru pace de la Abu Dhabi, din ianuarie, consilierul lui Zelenski, Mihail Podoliak, vorbea, într-un interviu pentru HotNews, despre o delegație a Rusiei „pregătită să asculte” și despre „discuții constructive”. 

Omul lui Zelenski a susţinut că delegaţia rusă a avut o abordare mai pragmatică și mai deschisă la dialog. 

El a menționat că un posibil compromis ar putea consta în înghețarea liniei frontului, dar a subliniat din nou că Ucraina nu va accepta concesii contrare constituției sale și dreptului internațional.

HotNews l-a întrebat pe reprezentantul Rusiei în România, ambasadorul Vladimir Lipaev, care este perspectiva Kremlinului asupra declaraţiilor lui Podoliak şi asupra stabilirii unui acord de pace. 

Ambasadorul Lipaev nu împărtăşeşte opinia consilierului ucrainean, potrivit căreia a existat o diferenţă de abordare a emisarilor ruşi în timpul negocierilor precedente, dar vorbește totuși despre „o fereastră de oportunitate”. 

Rusia spune că Occidentul vrea să „continue conflictul”

HotNews.ro: Cum evaluează Federația Rusă discuțiile de la Abu Dhabi și în ce măsură acestea reprezintă un progres real față de rundele precedente de negocieri?
Vladimir Lipaev: Partea rusă consideră incorect să comenteze desfășurarea și conținutul negocierilor privind reglementarea ucraineană înainte de obținerea unor rezultate concrete. Procesul de negociere necesită discreție și liniște, nu interpretări publice și declarații orientate spre efecte externe. Metodele de „diplomație de tip «megafon»” sau de diplomație coercitivă sunt nepotrivite în acest context.

Totodată, însăși continuarea contactelor demonstrează faptul că „fereastra de oportunitate” pentru dialog rămâne deschisă. Progresul în astfel de formate nu se măsoară prin numărul de declarații, ci prin disponibilitatea de a discuta probleme reale de securitate și opțiuni pentru eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, și nu doar manifestările sale exterioare.

Cum îi invocă pe Vladimir Putin şi Serghei Lavrov

– A existat o schimbare de abordare a delegației ruse față de negocierile anterioare și, dacă da, în ce constă această schimbare?
– Abordarea Federației Ruse a fost și rămâne consecventă și principială. Parametrii săi de bază sunt bine cunoscuți și au fost exprimați în repetate rânduri de Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, de ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, precum și de alți politicieni ruși. Este vorba despre necesitatea unei reglementări cuprinzătoare și durabile, nu despre soluții temporare care doar amână noi cicluri de confruntare.

Din păcate, statele așa-numitului „Occident colectiv”, animate de dorința de revanșă istorică și de a provoca Rusiei o „înfrângere strategică”, nu urmăresc încheierea ostilităților pe teritoriul Ucrainei. Tot ceea ce fac indică intenția lor de a continua conflictul, în alimentarea căruia au investit resurse considerabile, pentru a slăbi cât mai mult Rusia, din moment ce nu au reușit să o transforme într-o colonie, și, în paralel, să-și însușească potențialul economic și natural al Ucrainei, dacă nu în totalitate, atunci cel puțin o parte semnificativă a acestuia.

De ce nu e Rusia de acord cu îngheţarea liniei frontului

– Este ideea unei înghețări a liniei frontului o opțiune acceptabilă pentru Moscova și în ce condiții politice și de securitate ar putea fi discutată?
– Tema înghețării liniei frontului nu poate fi examinată în afara realităților politice și militare-strategice. Simplul fapt de a fixa linia de contact fără eliminarea cauzelor conflictului nu asigură stabilitate pe termen lung.

Istoria, inclusiv cea contemporană, arată că astfel de soluții creează doar premise pentru escaladări viitoare. Prin urmare, discutarea oricăror forme de încetare a focului este posibilă exclusiv în corelare cu garanții de securitate solide și cu parametri politici clari, care să excludă reluarea conflictului.

Ce înseamnă pentru Moscova o Ucraina „nealiniată”

– Cum răspunde Federația Rusă afirmației lui Mihail Podoliak, potrivit căreia Ucraina nu poate face concesii teritoriale fără a încălca Constituția sa și dreptul internațional?
– Argumentele privind restricțiile juridice interne sunt utilizate ca o explicație convenabilă pentru refuzul soluțiilor negociate. În același timp, se trece sub tăcere faptul că constituțiile și sistemele juridice au fost modificate în mod repetat sub influența realităților politice și a acordurilor internaționale.

Nu este vorba despre formulări formale, ci despre recunoașterea situației obiective create și a voinței populației de pe teritoriile respective. Ignorarea acestui factor nu apropie de reglementare, ci doar conservă conflictul. 

(Invocând „voinţa populaţiei”, Lipaev se referă la referendumurile organizate de Rusia în teritoriile ocupate din regiunile ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Adunarea Generală a ONU a adoptat în octombrie 2022 o rezoluție prin care a declarat aceste referendumuri ilegale și fără efect juridic, cerând statelor să nu recunoască nicio modificare a statutului acestor teritorii și reafirmând integritatea teritorială a Ucrainei, n.r.)

Retorica despre Ucraina în NATO

– Cum vede Moscova rolul viitor al Ucrainei în arhitectura de securitate europeană, inclusiv în relația cu NATO și Uniunea Europeană?
– Viitoarea arhitectură de securitate în Europa nu poate fi construită pe principiul „securitatea unora în detrimentul altora”. Ucraina este văzută în acest sistem ca un stat cu statut neutru, nealiniat, și nu ca un bastion „atârnând” deasupra Rusiei pentru exercitarea unei presiuni militaro-politice și ideologice, rol care i-a fost rezervat de curatorii occidentali. (Afirmația despre „securitatea unora în detrimentul altora” reflectă o interpretare rusească a conceptului securității, în care prezenţa sau extinderea alianțelor occidentale este prezentată ca o amenințare directă, n.r.)

Încercările de a integra Ucraina în structuri militare orientate spre confruntare și-au demonstrat caracterul distructiv. Orice model durabil trebuie să țină cont de interesele tuturor statelor din regiune și să excludă logica extinderii alianțelor militare către granițele altor țări. (Deși Rusia invocă „încercări de integrare a Ucrainei în structuri militare”, Ucraina nu a primit niciodată o invitație de aderare la NATO. La summitul NATO de la București, Alianța a afirmat că Ucraina ar putea deveni membru la un moment dat, fără un angajament formal și fără un calendar, poziție care a rămas neschimbată, n.r.)

Cum crede că ar fi posibilă „o reglementare paşnică”

– Ce mesaj poate Federația Rusă să transmită publicului din România în acest moment, în contextul discuțiilor despre o posibilă soluție negociată a conflictului?
– Pornim de la premisa că o reglementare pașnică este posibilă doar prin renunțarea la iluziile privind o soluție militară a crizei și printr-o evaluare lucidă a consecințelor prelungirii acesteia. Cu cât confruntarea durează mai mult, cu atât cresc riscurile pentru întreaga Europă, inclusiv pentru statele care nu sunt participanți direcți la conflict.

Este important să se înțeleagă că nu este vorba despre planuri ascunse sau manevre tactice, ci despre căutarea unor înțelegeri durabile, pe termen lung, care să excludă repetarea conflictului. O abordare responsabilă a securității, renunțarea la retorica escaladării și sprijinirea diplomației corespund intereselor tuturor popoarelor din regiune.