Anchetarea infracțiunilor de corupție comise de magistrați să revină la DNA. Propuneri majore ale procurorilor din CSM pe modificarea legilor justiției
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii anunță că a fost transmis miercuri Ministerului Justiției și către comisiile juridice din cele două camere ale Parlamentului României propunerile privind modificarea legilor justiției. Acestea au fost comunicate și Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, înființat la Guvern, precizează secția de procurori într-un comunicat.
Propunerile de modificare a legilor justiției prezentate de Secția de procurori a CSM au fost centralizate de la procurori din întreaga țară, în urma convocării adunărilor generale la nivelul parchetelor.
Propunerile procurorilor privind reformarea justiției
Structurate în capitole distincte, propunerile procurorilor privind noile legi ale justiției se întind pe 20 de pagini și vizează aspecte care în ultimii ani au fost amplu dezbătute în spațiul public: de la numirea șefilor Parchetului General, DNA/DIICOT, fenomenul delegărilor sau admiterea în magistratură, la necesitatea modificării codului de procedură penală astfel încât să se asigure principiul conform căruia legalitatea actelor efectuate și măsurilor luate în procesul penal se analizează după legea de procedură în vigoare la momentul efectuării lor.
Procurorii dau exemplul deciziei de anul trecut a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care polițiștii DGA nu mai au voie să lucreze în dosare de corupție, decât în cazul celor în care sunt lucrători MAI. În instanțe, decizia ICCJ se aplică de unii dintre judecători retroactiv, fiind eliminate probele din dosare.
De asemenea, procurorii cer reglementări clare privind prescripția și solicită eliminarea procedurii camerei preliminare, pe motiv că în prezent a ajuns un mijloc de tergiversare a dosarelor în instanță.
Noi reguli pentru numirea procurorului general și al procurorilor șefi
Propunerile vizează noi reguli de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorilor șefi DNA/DIICOT, a adjuncților acestora, precum și a procurorilor șefi secție din cadrul acestor unități.
Secția pentru procurori a CSM spune că este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general și pentru procurorii-șefi ai direcțiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare și o independență sporită față de ciclurile politice.
Durata mandatului, propun procuroriii nu ar trebui să fie sincronizată sau apropiată de ciclurile politice – cum sunt alegerile parlamentare sau schimbările de guvern – astfel încât procurorul general și șefii DNA/DIICOT să rămână independenți față de presiuni externe și schimbări politice. În plus, o durată mai mare a mandatului permite gestionarea unor politici penale pe termen mediu și lung.
Procurorii cer înlăturarea posibilității ca mandatele procurorului general și ale procurorilor șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să fie reînnoite/prelungite după expirare, pentru a evita riscul ca titularii funcțiilor de conducere să fie influențați ori percepuți ca influențați de dorința de a fi reconfirmați. Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepția că titularii gestionează deciziile în funcție de cine îi poate menține în funcție.
Anchetarea infracțiunilor de corupție comise de magistrați să revină la DNA
Secția pentru procurori a CSM arată în propunerile comunicate că începând cu anul 2018, după schimbarea legislației privind investigarea faptelor de corupție din justiție, se evidențiază disfuncționalități semnificative.
În această perioadă au fost trimiși în judecată doar doi magistrați pentru fapte de corupție, în antiteză cu perioada anterioară, în care competența a aparținut Direcției Naționale Anticorupție și în care au fost trimiși în judecată aproximativ 160 de magistrați.
Examen scris pentru promovarea magistraților
O altă propunere a procurorilor este cea privind promovarea magistraților.
Ei cer ca introducerea examenul scris, subliniind că este singura modalitate de promovare care poate asigura un criteriu obiectiv, transparent și verificabil de evaluare profesională, cu eliminarea sau diminuarea subiectivismului, a evaluărilor discreționare și a riscului de dependență profesională a magistratului.
Numirea procurorilor generali adjuncți prin concurs
Secția pentru procurori a CSM propune modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din cadrul instanțelor și parchetelor în sensul introducerii unui concurs sau examen de verificare a cunoștințelor teoretice privind managementul și organizarea judiciară și a unui proiect de management.
Actuala procedură prin care numirea prim–procurorilor adjuncți se realizează la propunerea conducătorului unității favorizează mecanisme netransparente sau discreționare, atrag atenția procurorii.
Modificarea condițiilor privind delegarea judecătorilor și procurorilor
În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune modificarea cadrului normativ privind delegarea judecătorilor și procurorilor, în sensul întăririi independenței magistratului și a eliminării riscului de utilizare a delegării ca instrument de presiune profesională.
Procurorii cer limitarea duratei delegării și a posibilității de prelungire, prin stabilirea unei durate maxime totale, a unui plafon al prelungirilor succesive.
Reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii
Procurorii mai spun că este imperios necesar ca parchetele de pe lângă judecătorii să fie reorganizate într-un parchet local unic la nivelul fiecărui județ, pentru a echilibra volumul de activitate și a suplini deficitul de procurori de la nivelul parchetelor mici, situate în localități neatractive pentru ocuparea posturilor.
Printre propunerile procurorilor se mai află: revenirea la regula potrivit căreia durata cursurilor la Institutul Național al Magistraturii să fie de doi ani și crearea unui corp al poliției judiciare în cadrul Ministerului Public.
Secția pentru procurori a CSM cere și asigurarea dreptului la liberă exprimare al magistraților. Procurorii spun că introducerea unei dispoziții în statut prin care să se stabilească expres faptul că exercitarea dreptului la liberă exprimare al magistratului este garantată și că semnalarea disfuncționalităților din sistemul judiciar nu poate face obiectul cercetării disciplinare.
Cum vor procurorii să degreveze parchetele
Adunările generale ale procurorilor au comunicat Secției pentru Procurori a CSM și propuneri privind gestionarea volumului mare de dosare care are consecințe asupra duratei de soluționare a cauzelor. Astfel, procurorii propun:
- Neînregistrarea tuturor faptelor sesizate prin reglementarea unei proceduri de filtrare a acestora, care să îi confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce privește declanșarea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată.
- Simplificarea procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției și a procedurii de renunțare la urmărirea penală.
- Eliminarea dublei calități (suspect și inculpat) a persoanei cercetate în faza de urmărire penală.
- Crearea unei infrastructuri digitale care să sprijine activitatea de urmărire penală.
Eliminarea camerei preliminare
O altă propunere majoră propusă de procurori o reprezintă eliminarea procedurii camerei preliminare din legislația românească.
Secția de procurori a CSM spune că instituția camerei preliminare nu mai corespunde scopului urmărit de legiuitor la momentul adoptării sale, modificările legislative și jurisprudențiale ulterioare golind-o treptat de conținut și de rațiunea inițială.
„În practică, aceasta nu mai funcționează ca un filtru real de legalitate, ci ca o etapă formală, lipsită de eficiență. Mai mult, camera preliminară a devenit un instrument frecvent de tergiversare a soluționării cauzei, prin formularea repetată de cereri de amânare, invocarea unor aspecte care excedează limitelor procedurii și promovarea unor căi de atac vădit neîntemeiate, afectând grav celeritatea procesului penal. Această întârziere sistemică are drept consecință împlinirea termenului de prescripție”, menționează Secția pentru procurori.
Procurorii solicită, de asemenea, reglementări imperative care să consfințească principiul de aplicare a legii de procedură tempus regit actum, atât în cazul declarării neconstituționale a unor norme de procedură, cât și în cazul deciziilor de interpretare a normelor de procedură.
Procurorii dau exemplul Deciziei nr. 8/16 iunie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, care a stabilit că Direcția Generală Anticorupție poate efectua acte doar în cauzele având ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite de personalul Ministerului Afacerilor Interne.
„Apreciem ca necesară reglementarea expresă a principiului tempus regit actum, în sensul că deciziile Curții Constituționale, respectiv ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care produc efecte erga omnes să nu aducă atingere actelor procedurale și procesuale întocmite cu respectarea dispozițiilor legale anterior datei publicării acestor decizii”, menționează Secția pentru procurori.
INTERVIURILE HotNews.ro