Cel mai mare ONG pentru drepurile copilului din România, mesaj ferm în dezbaterea privind accesul copiilor la rețelele sociale

La două zile după ce premierul Ilie Bolojan a respins ideea interzicerii accesului copiilor la rețelele sociale, pe motiv că ar fi „greu de pus în practică”, cel mai mare ONG pentru drepurile copilului din România intervine printr-un mesaj ferm în această dezbatere.

• Salvați Copiii recomandă „interdicția totală și fără excepții” a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților.

• Organizația propune, de asemenea, „sancțiuni reale” pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie în curriculum a educației digitale și siguranței online.

„Una dintre cele mai mai provocări pentru protejarea drepturilor copilului”

În România, dezbaterea pe această temă a început în urmă cu o săptămână, după ce Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a cerut limitarea accesului copiilor la rețelele sociale.

Salvați Copiii spune că accesul necontrolat al copiilor la aceste rețele reprezintă „una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului”.

Reprezentanții organizației atrag atenția că „în lipsa unui cadru legislativ adecvat și a unor mecanisme eficiente de aplicare, generațiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătății mintale, al securității și al dezvoltării lor armonioase”.

Din acest motiv, Salvați Copiii cere Guvernului „să acorde prioritate acestui proiect de lege și să inițieze, în regim de urgență, cu colaborarea specialiștilor și a organizațiilor neguvernamentale care au dovedit expertiză în acest domeniu, un proces legislativ și administrativ necesar pentru implementarea unui cadru eficient de protecție.”

Salvați Copiii România consideră că protecția copiilor în mediul digital este „o obligație a statului”, derivată din angajamentele asumate prin ratificarea Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului.

„Măsurile propuse nu sunt de natură să restricționeze libertățile fundamentale ale copilului, ci să asigure un echilibru între dreptul la informare și dreptul la protecție, în interesul superior al copilului, și o tranziție adecvată de la interdicție (sub 13 ani) la acces limitat (13-15 ani) și, în final, la acces aflat în responsabilitatea adolescenților (16-18 ani).”

Experiența altor state europene, mai spun reprezentanții Salvați Copiii, „demonstrează că aceste măsuri sunt fezabile și necesare, iar copiii din România au dreptul la aceeași protecție”.

Studiu: Rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de către minori

Rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste de 12–14 ani, iar peste o treime dintre aceștia mențin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator, relevă un studiu realizat de Salvați Copiii în decembrie 2025.

Conform unui alt studiu al organizației, din anul 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenței.

Meta-analizele publicate în perioada 2022–2025 au evidențiat corelații consistente între utilizarea problematică a rețelelor sociale și indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare și, în cazurile severe, comportamente de autovătămare, arată Salvați Copiii.

Iar studiile longitudinale recente „demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideație și comportament suicidar”.

O alta „vulnerabilitate reală” evidențiată de Salvați Copiii: în absența oricărei restricții, copiii defavorizați (din mediul rural, care au abandonat școala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie și excluziune socială) pot deveni ținte mai ușoare ale riscurilor create de folosirea rețelelor sociale.

O problemă conexă este legată de jocurile video online care permit comunicarea liberă între jucători (prin chat text sau audio). Deși aceste jocuri pot fi distractive, ele expun copiii la riscuri similare rețelelor sociale, prin solicitări de imagini abuzive, atrag atenția specialiștii Salvați Copiii. De asemenea, jocurile video au mecanisme de atragere a atenției (notificări, recompense virtuale etc.) „care pot amplifica dependența digitală”.

„Aceste cifre alarmante arată că expunerea necontrolată a copiilor la mediul online produce efecte negative concrete asupra securității și sănătății lor. Concluziile obținute din aceste date arată necesitatea ca statul și societatea să intervină cu soluții în beneficiul copiilor”, este concluzia reprezentanților Salvați Copiii.

Măsurile propuse

În acest context, organizația consideră că sunt necesare „măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pe următoarele direcții”:

1.Interdicție totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani

„Pragul de 13 ani trebuie să devină efectiv prin implementarea unor sisteme reale de verificare”, spun reprezentanții organizației.

„Casetele de bifare prin care copiii își declară singuri vârsta sunt ineficiente și ușor de eludat. Interdicția trebuie însoțită de sisteme reale de verificare a vârstei (cum sunt cele bazate pe acte de identitate, analiză biometrică, „portofele” de identitate digitală – digital identity wallets) implementate de platforme sub supravegherea autorităților.”

2. Acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților

Pentru această categorie de vârstă, Salvați Copiii propune „un sistem de acces condiționat, inspirat din modelul aflat în dezbatere în Danemarca. Propunem o aplicație națională pentru verificarea vârstei și instrumente de control parental pentru părinți, care să le permită validarea eligibilității copiilor pe o platformă guvernamentală.”

„Autoritățile trebuie să dezvolte și să pună la dispoziția familiilor instrumente funcționale de control parental, cu presetări legate de timpul zilnic de acces al copiilor (specialiștii recomandă maximum o oră/zi) și aplicații de verificare a eligibilității în funcție de vârstă.”

3. Sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare

„Companiile care operează rețele de socializare trebuie responsabilizate pentru neîndeplinirea obligațiilor de a verifica vârsta utilizatorilor”, consideră reprezentanții Salvați Copiii.

Ei cer „sancțiuni proporționale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare electronică a identității și fără validarea explicită din partea părinților. Această responsabilizare trebuie să vizeze și permiterea accesului minorilor la conținut inadecvat, inclusiv reclame pentru jocuri de noroc sau conținut violent.”

4. Introducerea obligatorie în curriculum a educației digitale și siguranței online

Introducerea obligatorie a modulelor de educație media și siguranță online în programul școlar este o condiție esențială pentru dezvoltarea rezilienței digitale a copiilor, consideră Salvați Copiii.

„Aceste module, adaptate vârstei și incluzând componente de învățare socio-emoțională, pot fi dezvoltate pe baza expertizei existente în cadrul programului Ora de Net, implementat de Salvați Copiii România, care oferă un model validat.”

Save the Children International recomandă includerea obligatorie a abilităților digitale și a alfabetizării media în curricula școlară, precum și oferirea de ghiduri accesibile părinților pentru a le spori competențele digitale. Formarea profesorilor de informatică, educație civică și alte discipline relevante în domeniul riscurilor digitale și al dezinformării este, de asemenea, necesară, spun reprezentanții organizației.

Conform datelor Eurostat, doar aproximativ 28% dintre cetățenii români dețin competențe digitale de bază, „ceea ce subliniază urgența acestor măsuri educaționale”.

5. Crearea de alternative offline atractive și accesibile pentru toți copiii

Dependența de ecrane nu poate fi combătută doar prin restricții, ci și prin oferte reale de socializare și dezvoltare în lumea fizică, consideră reprezentanții Salvați Copiii.

„Investițiile în activități extracurriculare accesibile, cluburi educaționale, terenuri pentru practicarea sporturilor, spații comunitare deschise (precum centrele de zi), programe sociale de interes pentru copii și adolescenți etc., trebuie să completeze strategiile și planurile de acțiune de educație online. Specialiștii Salvați Copiii fac observația că un copil petrece peste 40-50 de ore pe săptămână în fața ecranelor, mai mult decât un adult la muncă, subliniind astfel necesitatea creării de activități sociale și recreative atractive în lumea reală.”

6.Asumarea de către Guvern a rolului de supraveghetor al pieței online și colaborarea cu industria tehnologică

Guvernul, consideră Salvați Copiii, „trebuie să își asume rolul de reglementator al pieței digitale în ceea ce privește protecția minorilor. Aceasta implică certificarea platformelor care respectă standardele de siguranță și sancționarea celor care nu le îndeplinesc.”

Ce au făcut alte țări

Australia a fost prima țară din lume care a adoptat, în decembrie 2024, Online Safety Amendment Act, prin care se interzice deținerea de conturi pe platforme social media pentru toți copiii sub 16 ani, un act normativ care se aplică din decembrie 2025.

Furnizorii definiți drept „platforme social media restricționate vârstei” (inițial Facebook, Instagram și Threads, TikTok, Twitch, Kick, YouTube, X, Snapchat și Reddit) trebuie să ia „măsuri rezonabile” pentru a preveni crearea de conturi copiilor sub 16 ani.

Alte rețele sunt considerate „rețele sociale cu acces restricționat” și rămân accesibile copiilor deoarece sunt destinate comunicării private, educației sau au riscuri mai scăzute (WhatsApp, Messenger, Google Classroom, Roblox, Discord, Pinterest, LinkedIn, YouTube Kids și altele).

Legea este contestată la Curtea Supremă, iar rapoartele preliminare indică că mulți copii încearcă să eludeze interdicțiile (VPN, date false) sau migrează către alte platforme nereglementate.

Cu toate acestea, guvernul australian consideră că beneficiile pentru sănătatea mintală şi siguranța copiilor justifică aceste măsuri.

Danemarca. Datorită abordării sale integrate, prin evitarea responsabilizării exclusive a părinților și extinderea reglementărilor propuse spre obligațiile autorităților și ale companiilor care au creat și asigură funcționarea rețelelor sociale, modelul Danemarcei poate constitui un punct de plecare în orientarea dezbaterilor din prezent în România, consideră reprezentanții Salvați Copiii.

În noiembrie 2025, Danemarca a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat un acord politic amplu pentru restricționarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale.

Experții și decidenții politici au plecat de la datele oficiale, care au arătat că 94% dintre copiii de 13 ani și-au creat un profil pe rețelele sociale înainte de a împlini această vârstă, iar aproape jumătate dintre cei sub 10 ani sunt deja prezenți pe aceste platforme. Situația este similară cu cea a României.

Pentru a fi siguri că soluțiile vor respecta interesul superior al copilului, Guvernul danez a alocat peste 20 de milioane de euro pentru 14 inițiative de protecție digitală a copiilor (campanii de informare pentru părinți, programe de educație digitală în școli, instrumente tehnice de verificare a vârstei, monitorizarea conținutului dăunător și sprijin pentru copiii vulnerabili), legea urmând să intre în vigoare în 2026, după parcurgerea procedurii parlamentare.

Acordul politic danez din noiembrie 2025 stabilește că vârsta de 15 ani devine norma pentru accesul la rețelele sociale, însă introduce un mecanism de excepție pentru copiii de 13–14 ani, sub forma unui acord parental.

Consimțământul părinților nu înseamnă că derogarea este automată și nu se poate exprima printr-o simplă încuviințare verbală. El presupune o evaluare specifică și o asumare conștientă a responsabilității de către părinte, în contextul în care statul danez va pune la dispoziție o aplicație de verificare a vârstei și instrumente de control parental.

Viitoarea lege transferă responsabilitatea legală către platforme, acestea riscând amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală în caz de neconformare, protejând astfel familiile de eventuale sancțiuni.

Eficiența acestui model în amânarea vârstei de debut online pe rețelele sociale va fi evaluată după primii doi ani de aplicare, pentru a verifica dacă norma de 15 ani a fost internalizată sau acceptată de societate.

Danemarca beneficiază însă de un sistem național de identitate electronică (aproape toți cetățenii peste 13 ani dețin un ID digital), un nivel ridicat de competențe digitale în rândul adulților (70%) și o tradiție a dialogului între școală, familie și autorități. De asemenea, tehnologia și gândirea critică digitală sunt integrate în curriculum.

În schimb, în România doar aprox. 28% dintre adulți dețin competențe digitalede bază, educația digitală este aproape inexistentă în programa școlară, iar multe familii nu dispun de resursele sau cunoștințele necesare pentru a-și monitoriza copiii online.

În Spania, guvernul a anunțat public recent un proiect de lege care să interzică accesul copiilor sub 16 ani la rețele sociale, urmărind ca platformele de social media să aplice un sistem real de verificare a vârstei şi să blocheze conturile minorilor sub 16 ani.

Măsura presupune obligativitatea rețelelor de a implementa verificarea atentă a vârstei (nu doar casete de bifare) și de a șterge conturile minorilor sub 16 ani (aprox. 700.000 de utilizatori), însoțită de sancțiuni pentru operatori şi răspundere penală a directorilor în caz de conținut ilegal.

Austria. În ianuarie 2026, autoritățile austriece au propus interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani, cu punerea în aplicare la începerea anului școlar următor.

S-a format un grup de experți parlamentari pentru a elabora detaliile (Austria urmând modelul Australiei, care impune platformelor sisteme de verificare bazate pe acte de identitate și analiză biometrică).

Societatea civilă și partidele susţin necesitatea unei interdicții naționale dacă UE nu impune o soluție comună. Punerea în aplicare practică urmează să fie stabilită și se mizează pe mecanisme tehnice de blocare a conturilor copiilor sub 14 ani.

În Franța a fost promulgată, în 2023, Legea „majoratului digital” („la majorité numérique”), care prevede că doar de la 15 ani copiii pot crea singuri conturi pe rețele sociale, fără consimțământ parental.

Concret, rețelele (TikTok, Instagram etc.) trebuie să refuze înregistrarea utilizatorilor sub 15 ani (excepție cu acordul părinților) și să implementeze verificarea tehnică a vârstei conform normelor (cu amenzi de până la 1% din cifra de afaceri globală în caz de nerespectare).

Părinţii pot cere suspendarea conturilor copiilor sub 15 ani, iar sistemul de gestionare a timpului petrecut online trebuie activat pentru copii.

Deși legea a fost adoptată prin Parlament şi publicată în Jurnalul Oficial, implementarea efectivă (prin decret) a fost suspendată din cauza obiecțiilor Comisiei Europene legate de conformitatea cu Regulamentul European (Digital Services Act).

În Portugalia a fost depus în Parlament un proiect de lege pentru a stabili 16 ani ca „majorat digital”. Conform proiectului, numai persoanele de 16 ani și peste pot deschide conturi online în mod autonom. Adolescenții de 13–16 ani pot accesa rețele sociale doar cu acordul scris al părinților, platformele fiind obligate să implementeze sisteme de verificare a vârstei şi a consimțământului parental compatibile cu tehnologii electronice naționale (eID).

Legea nu este încă adoptată, dar textul detaliat menționează inclusiv obligativitatea furnizării de informații despre riscuri la înscriere și posibilitatea ca părinții să ceară suspendarea conturilor copiilor minori.

Grecia nu dispune încă de o lege, însă legiuitorii au anunțat că intenționează să adopte o interdicție națională a rețelelor sociale pentru cei sub 15 ani, fiind solicitate măsuri similare celor din Australia.

Propunerile în curs includ interzicerea autentificării pe platforme a utilizatorilor sub 15 ani, implementarea de funcții automate de blocare a accesului pe dispozitivele minorilor, precum şi extinderea restricțiilor de vârstă la jocuri de noroc și conținut pentru adulți.