Mai nou fără ocolișuri, Trump se gândește la noi arme nucleare și la teste subterane
Rămâne de văzut dacă cele trei mari puteri nucleare se îndreaptă spre o nouă cursă a înarmării sau dacă Trump încearcă astfel să impulsioneze negocierile pe tema unui nou acord, acum când ultimul tratat de pe vremea Războiului Rece a expirat.
La cinci zile după ce și ultimul tratat pe teme nucleare dintre Statele Unite și Rusia a expirat, declarațiile unor oficiali ai administrației americane au clarificat două lucruri: Washingtonul se gândește insistent la amplasarea unor noi arme nucleare, fiind totodată pe cale să și efectueze un test nuclear, relatează marți cotidianul The New York Times, citat de agenția Rador Radio România.
Ambele tentative ar pune astfel capăt celor aproape 40 de ani de control nuclear mai strict din partea Statelor Unite – o țară care și-a redus sau și-a menținut numărul existent de astfel de arme din depozite, bombardierele și submarinele. După Ronald Reagan, Trump ar fi primul președinte care le-ar putea spori numărul, dacă va socoti de cuviință. Iar ultima dată când Statele Unite au efectuat un test nuclear a fost în anul 1992, deși anul trecut Trump afirma că dorește să reia detonările „ca de la egal la egal” cu China și Rusia.
Până acum, declarațiile din partea Administrației Trump au fost vagi. Se spunea că sunt evaluate mai multe scenarii care ar putea întări arsenalul prin refolosirea armamentului nuclear existent acum în depozite, iar Trump și-a pregătit consilierii în vederea reluării testelor. Dar nimeni nu a precizat câte arme vor fi folosite și ce fel de teste ar putea fi efectuate. Detaliile contează și ne-ar putea face să vedem dacă cele trei mari puteri nucleare se îndreaptă spre o nouă cursă a înarmărilor sau dacă Trump încearcă doar să forțeze celelalte puteri să intre în niște negocieri tripartite pe tema unui nou tratat, subliniază ziarul New York Times.
„Totul este puțin cam misterios”, afirmă Jill Hruby, expertă în probleme nucleare care, până anul trecut, conducea Biroul Național pentru Securitate Nucleară – o secție din Departamentul Energiei care proiectează, testează și produce arme nucleare americane. „Ceea ce fac ei este foarte confuz”.
Semnele au apărut joi, la câteva ore după expirarea Noului START – tratatul care limita la 1550 numărul armelor nucleare pe care Statele Unite și Rusia le-ar fi putut folosi. Trump a respins oferta liderului rus Vladimir Putin legată de prelungirea neoficială a acestui tratat vechi de 15 ani – un angajament fără obligații de ordin juridic – în timp ce ambele țări examinau eventuala negociere a unui tratat următor.
În aceeași zi, Departamentul de Stat l-a trimis la Geneva pe Thomas G. DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentului și pentru securitate internațională, care urma să vorbească la Conferința pentru Dezarmare organizată acolo. În discursul său, el s-a plâns că „niște constrângeri unilaterale impuse SUA sunt inacceptabile”, subliniind totodată că, în decursul primului său mandat, președintele Trump s-a retras din două tratate anterioare cu Rusia – Tratatul privind Forțe Nucleare Intermediare și Tratatul Cerului Deschis – din cauză că ambele au fost încălcate de ruși.
El a reiterat un caz deja cunoscut, invocat de altfel și de mulți democrați din sectorul securității naționale, potrivit căruia Noul START nu ar acoperi și noile tipuri de armament nuclear produse de Rusia și China, ei susținând totodată că orice nou tratat va trebui să impună niște limite și Beijingului, a cărui forță nucleară înregistrează dezvoltarea cea mai rapidă din lume.
Apoi, el a subliniat că, acum, Statele Unite sunt libere să-și întărească domeniul „în numele poporului american”. „Vom finaliza programele noastre de modernizare nucleară în curs”, a spus el, făcând referire la sutele de miliarde de dolari cheltuiți pentru noi depozite, noi submarine și noi bombardiere, după care a subliniat că Washingtonul „își păstrează capacitatea nucleară depozitată, care ar putea fi însă folosită în mediul actual de securitate, dacă ea va fi coordonată în acest sens de președinte”.
El a subliniat că o soluție ar fi extiderea forțelor actuale, precum și dezvoltarea și amplasarea unor arme nucleare cu un câmp mai larg – genul de arme nucleare pe care Rusia le-a amplasat din abundență. (Noul START viza doar armamentul strategic care poate fi lansat în lume pe o distanță medie).
Desigur, este posibil ca asemenea mobilizări să aibă drept scop doar atragerea în negocieri a altor puteri nucleare – o formă familiară de „poker” nuclear în timpul Războiului Rece. Dar la fel de posibil este ca Rusia și China să prefere mai degrabă să-și sporească forțele.
Cel puțin deocamdată, China nu s-a arătat prea interesată de controlul armamentului, cel puțin nu până când forțele sale nu vor fi ajuns egale cu cele ale Washingtonului și Moscovei. După cum subliniau anul trecut, în revista Foreign Affairs, Franklin Miller și Eric Edelman, doi strategi din sectorul nuclear cu vechime în foste administrații republicane, China „vede în orice dorință de implicare în controlul armamentului un semn de slăbiciune, iar transparența și procesul de verificare pe care l-ar presupune un astfel de acord ar reprezenta un amestec asemănător spionajului”.
În discursul său de la Geneva, DiNanno a oferit totodată și o primă explicație venită din partea unui oficial al Administrației Trump, legată de ce a vrut să arate Trump atunci când a ordonat reluarea testării armamentului nuclear. Prin cuvinte atent alese, Trump a făcut declarația legată de poziții egale cu puțin timp înaintea întrevederii sale din octombrie cu președintele Chinei, Xi Jinping. Într-un interviu acordat luna trecută ziarului The New York Times, Trump a spus că a discutat pe larg cu Xi probleme de ordin nuclear. Dar nu a oferit niciun detaliu.
INTERVIURILE HotNews.ro