Administrația Prezidențială consideră necesară o reglementare privind accesul minorilor la rețelele sociale. Ce spune despre o astfel de inițiativă
Într-un răspuns pentru Edupedu.ro, Administrația Prezidențială transmite că susține limitarea accesului minorilor la rețelele de socializare, însă eventualele limite de vârstă trebuie stabilite printr-un proces legislativ „transparent”, bazat pe dialog cu experți și pe date relevante.
Administrația Prezidențială afirmă că reglementarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale trebuie realizată „într-o manieră responsabilă și echilibrată, care să aibă drept prioritate protejarea sănătății mintale a copiilor, dezvoltarea responsabilității digitale și formarea gândirii critice”.
În răspunsul transmis Edupedu, instituția subliniază că „deciziile privind forma concretă a acestor reglementări, inclusiv cele referitoare la limite de vârstă, trebuie să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe dialog cu experți, cu instituțiile competente și cu societatea, să fie fundamentate pe date și studii relevante și adaptate specificului național”.
Referire la Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030
Administrația Prezidențială face trimitere la Strategia Națională de Apărare a Țării (SNAT) 2025-2030, care menționează impactul extins al rețelelor sociale asupra societății.
Potrivit răspunsului, acestea „oferă instrumente noi libertății de expresie, un drept cetățenesc fundamental”, dar în același timp „creează condiții pentru manipulare, dezinformare agresivă, hiperpolarizare politică și socială, erodarea percepției comune asupra realității și adâncirea vulnerabilităților”.
„Pe scurt, ele pot influența negativ percepția și voința umană”, potrivit sursei citate.
În acest context, instituția precizează că „România trebuie să își consolideze capacitatea de a contracara manipularea și dezinformarea în mediul online, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, fără a aduce atingere, desigur, libertății de expresie”.
Rolul părinților, al școlii și al altor actori
Referitor la rolul părinților și al școlii, Administrația Prezidențială precizează că aceștia „sunt actorii cheie în acest demers, dar nu pot face față singuri acestei provocări complexe, care depășește capacitatea lor de intervenție”.
Instituția mai spune că este necesară implicarea tuturor actorilor societali, „instituții publice centrale și locale, dar și organizațiile societății civile, mediul de afaceri, comunitățile locale, membrii familiilor”, în dezvoltarea de programe educaționale adaptate noilor realități.
„Siguranța digitală a copiilor trebuie să fie rezultatul unui efort comun al tuturor. Sunt necesare politici publice coerente, programe de educație digitală, mecanisme eficiente de protecție online și o mai bună coordonare între toți actorii responsabili”, potrivit sursei citate, cu precizarea că toate aceste măsuri trebuie să aibă drept premisă „importanța fundamentală a libertății de expresie a tuturor cetățenilor, tineri sau nu”.
În România, subiectul interzicerii rețelelor de socializare a fost pus pe agenda publică de secretarul de stat Raed Arafat, după crima de la Cenei, unde doi adolescenți de 13 și 15 ani au ucis un alt minor de 15 ani. Arafat a fost contrazis imediat de șeful ierarhic superior, ministrul de Interne Cătălin Predoiu.
Predoiu a spus că asemenea măsură vine dintr-o „lume orwelliană”. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a spus că nu crede că o asemenea interdicție va funcționa. Între timp, mai multe țări, inclusiv din UE, au inițiat interdicția minorilor pe rețelele sociale. Promotorii mișcării spun, în esență, că răul provocat copiilor de către rețelele sociale e probat științific și că afectează atât persoanele, cât și nivelul de dialog, de informare și psihic din societate.
În România, „Salvați Copiii”, cel mai mare ONG pentru drepturile copiilor, a ieșit public cu o recomandare privind „interdicția totală și fără excepții” a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, mai exact doar cu acordul explicit al părinților.
Cum e în alte țări
Australia a fost primul stat din lume care a pus în aplicare această măsură pentru copiii sub 16 ani, începând din 10 decembrie 2025. Țara de la Antipozi, cu o populație de 27 milioane de oameni, a luat această decizie pentru „reducerea presiunilor psihologice și expunerii copiilor la conținut dăunător”.
Apoi, Grecia și-a anunțat intenția de a impune o interdicție privind utilizarea rețelelor sociale pentru adolescenții sub 15 ani. Parlamentul Franței a votat interdicția. Spania se îndreaptă către o interdicție pentru persoanele sub 16 ani, în timp ce în Europa Centrală prim-ministrul ceh a susținut public o interdicție similară pentru persoanele sub 15 ani.
În prezent, în Spania, conform Legii spaniole privind protecția datelor, vârsta minimă pentru accesarea și înregistrarea pe rețelele sociale este de 14 ani. Copiii sub această vârstă se pot înregistra numai cu consimțământul părinților sau al tutorilor lor. Guvernul din Spania și-a anunțat intenția de a interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, în conformitate cu o interpretare mai strictă a consimțământului digital deja consacrată în legislația spaniolă privind protecția datelor.
Alte inițiative
Guvernul britanic a lansat luna trecută o consultare publică privind o interdicție pe rețelele de socializare pentru copiii sub 16 ani și lucrează acum la modificarea legislației, astfel încât eventualele schimbări să poată fi introduse în câteva luni.
La rândul său, Parlamentul European a recomandat încă din noiembrie 2025 ca țările membre să stabilească o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, din cauza „îngrijorărilor profunde legate de riscurile pentru sănătatea fizică și mentală a minorilor”.
În afară de reglementările europene și cele naționale, majoritatea rețelelor de socializare sunt dezvoltate în țări care au alte reglementări, motiv pentru care fiecare dintre ele stipulează o vârstă minimă diferită.
Acest lucru înseamnă, de exemplu, că vârsta minimă specificată în reglementările pentru utilizarea TikTok este de 13 ani. Există rețele sociale, precum Facebook și YouTube, care subliniază că aceasta va depinde de vârsta minimă legală din țara utilizatorului.
INTERVIURILE HotNews.ro