VIDEO Guvernul a adoptat bugetul pentru 2026. Bolojan anunță creșterea salariului minim de la 1 iulie / Schemă de sprijin pentru transportatori

Guvernul a adoptat în ședința extraordinară de joi seară toate actele de pe agendă, inclusiv legea bugetului de stat pentru anul 2026 și hotărârea privind creșterea salariului minim. Tot astăzi a fost aprobată și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori, prin compensarea creșterii prețului la motorină pentru carburantul achiziționat până la finalul anului 2026.

Într-o conferință de presă, la Palatul Victoria, după ședință, premierul și ministrul Finanțelor au descris bugetul pentru 2026 drept unul „realist” și „echilibrat”, care pornește de la parametri „prudenți”. Un buget care reflectă „cu adevărat prioritățile, dar și posibilitățile”, a spus Alexandru Nazare.

Ilie Bolojan a fost întrebat și despre scenariul unor modificări majore asupra bugetului în Parlament, însă s-a arătat încrezător că acesta va rămâne unul echilibrat, avertizând că „ar fi iresponsabil să repetăm greșelile” din anii trecuți.

Vorbind despre situația prețurilor la carburanți, premierul a spus că în România acestea au crescut deocamdată „într-o manieră ponderată”, comparativ cu situația de pe piețele internaționale. Întrebat dacă ar putea fi decisă o scădere a accizei, el a spus că nu îi place „să speculeze” și că o astfel de măsură nu garantează o reducere a prețurilor, dar poate duce la majorarea adaosului comercial.

HotNews a transmis LIVE TEXT declarațiile de la Palatul Victoria

Ilie Bolojan:

S-a adoptat HG privind creșterea salariului minim de la 1 iulie, cu 6,8% față de valoarea de astăzi. A fost prelungită schema de ajutor pentru transportatori, iar compensarea a fost crescută la 0,85 de bani, în așa fel încât creșterile de preț la combustibil pentru transportatori să fie parțial compensate prin această prelungire de schemă.

A fost aprobată ordonanța pentru debirocratizare. Practic, cuprinde trei reforme, cea care ține de autorizarea investițiilor mari, cea privind autorizarea pe mediu și cea privind autorizarea pe stingerea la incendiu.

La investiții mari avem o comisie pentru examinarea investițiilor străine. Suntem în situația în care am ridicat pragul la 5 milioane de euro, deci vor fi mult mai puține companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat care sunt domeniile sensibile. A fost redus termenul de avizare substanțial.

A doua reformă, de simplificare pe mediu. Aici principalele elemente țin de reducerea unor termene, pentru depunerea documentelor, pentru decizia de încadrare etc. Și aici va fi introdus un sistem informatic în care documentele vor putea fi depuse.

Al treilea domeniu este legat de securitatea la incendiu. Se va face o avizare mai rapidă, bazată pe riscuri, în care numărul de proiecte care vor fi depuse se va reduce cu peste 40%, pentru că a fost eliminată obligativitatea obținerii acestui aviz pentru categoriile de risc scăzut. Dacă angajații inspectoratului nu vor emite documentele la timp, va exista o răspundere disciplinară a acestora. Și aici documentația se va face exclusiv electronic. Pentru proiectele repetitive va fi suficient un acord unic ca să nu se mai obțină în fiecare județ.

Măsurile vor reduce timpii și costurile administrative ale firmelor. Vor fi un cârlig pentru atragerea de investiții în România.

Premierul, despre provocările bugetului

Cele mai importante proiecte de azi, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Bugetul a fost adoptat într-o perioadă complicată. Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante a fost să reducem deficitul bugetar și practic este primul pas important în care reintrăm în traiectoria asumată acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului, după derapajul din anii trecuți.

Reducerea deficitului este o provocare. Trebuie să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv.

O altă provocare importantă, reducerea deficitelor în condițiile în care nu putem reduce bugetele de investiții. Este un an de final de perioadă de absorbție, PNRR se închide la final de august, practic anul acesta bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut.

O altă provocare ține de reducerea de cheltuieli. În pachetul de reformă în administrație aveam o reducere care este prevăzută la 10% în administrația din România. Va fi o provocare să reducem aceste cheltuieli. Trebuie să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele eliberate să fie direcționate către serviciile de bază sau către investiții.

O altă componentă importantă este partea de relansare economică. Acest buget, în modul în care este construit, având predicții moderate, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică. Prin pachetul de relansare, care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru reașezarea economiei pe baze cât mai corecte.

Ce a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare:

Cred că cel mai important element al bugetului pentru 2026 se referă la faptul că ne-am dorit să fie un buget realist, un buget corect, un buget care să reflecte cu adevărat prioritățile, dar și posibilitățile. Acestea au fost principiile pe care am construit bugetul. Le mulțumesc colegilor pentru munca intensă.

PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026. Ca element important, aș menționa investițiile. Am reușit să asigurăm un spațiu pentru investiții de aproximativ 164 de miliarde, o creștere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiții publice în 2025. Cea mai mare parte a acestor investiții e de fapt o creștere a fondurilor europene. Acest buget mizează pe acest spațiu pe care îl creează pentru fondurile europene, în special pentru PNRR.

Am avut de acomodat pentru bugetul anului 2026 o creștere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei și o creștere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar în același timp asigurând scăderea deficitului în termenii agreați cu Comisia.

Realizăm, practic, un mare pas înainte, mizând pe ieșirea din procedura de deficit excesiv în orizontul anului 2029. Scăpăm de această ștampilă pe care am purtat-o aproape 10 ani de zile. Este foarte așteptat de piețe, de Comisie, de români, de autoritățile locale, pentru care acest buget înseamnă un plus.

7 miliarde de lei în plus pentru autoritățile locale. Sunt și mii de proiecte din PNRR foarte importante în acest an.

Într-adevăr, sunt și riscuri. Sunt riscuri pe care trebuie să le evaluăm în privința conflictului din Orientul Mijlociu. Nu știm ce impact va avea, încotro se vor îndrepta lucrurile. Putem să luăm în calcul o creștere moderată a inflației. Vom avea date inclusiv de la BNR la finalul acestei luni.

Noi credem că parametrii esențiali de la care am pornit sunt prudenți.

„Fiecare partid poate să facă propunerile pe care le crede de cuviință”

Sesiunea de întrebări și răspunsuri. Întrebare de la România TV: Am văzut forma proiectului de buget, am văzut că domnul ministru vorbea despre riscuri. PSD, printr-un comunicat, a anunțat că va modifica în Parlament pentru ca solicitările lor să se regăsească în proiectul de buget, cele 3,4 miliarde (le-ați acordat 1,7 miliarde). Veți avea de unde să faceți rost de acești bani? Ar da peste cap bugetul?

Bolojan: În mod normal, în timpul dezbaterilor parlamentare apar amendamente. Cum s-a întâmplat în fiecare an, parlamentarii vor veni cu propuneri de modificare. Acestea, dacă sunt într-o anvelopă rezonabilă, nu creează probleme majore la buget. Dacă se creează dezechilibre majore, nu facem decât repetăm greșeală din anii trecuți. Fiecare partid poate să facă propunerile pe care le crede de cuviință.

Așa cum știți, prin proiectul de buget, sumele care sunt dedicate pentru sprijinul vârstnicilor noștri, care nu puteau fi asigurate din fonduri europene cum s-a întâmplat anul trecut, de exemplu, au fost prinse în bugetul de stat. Pentru alte propuneri, care țin de alte forme de sprijin cu caracter social, există o disponibilitate din fondul social european. Pot fi găsite soluții pentru ca aceste servicii sociale să fie asigurate din fonduri europene. Unde nu se poate, am alocat direct din buget. Sunt acoperite toate cheltuielile Ministerului Muncii pentru proiectele în vigoare.

Bolojan, după amenințările PSD: Stabilitatea politică, un element important

Întrebare de la Antena 3: PSD decide în acest weekend în ce formă va vota bugetul, iar weekendul următor dacă vă mai susține la conducerea Guvernului. Cum comentați scenariul potrivit căruia odată adoptat bugetul actualul guvern va fi schimbat?

Ilie Bolojan: Cred că de câteva luni de zile aveți acest tip de discuții. Am răspuns de nenumărate ori. Cea mai importantă miză este să avem acest buget adoptat. Este baza funcționării țării și este un semnal pentru piețe, companii. Dacă un partid din coaliție nu este mulțumit de modul de funcționare a coaliției, are posibilitatea să inițieze moțiuni de cenzură. Indiferent cine este premier și cine este în guvernare, trebuie să fim conștienți că stabilitatea politică este un element important, mai ales în astfel de vremuri.

Măsurile privind situația prețurilor la carburanți

Întrebare de la Digi24: Ați prelungit ajutorul pentru transportatori. Ce alte ajutoare ia Guvernul în calcul pentru populație, pentru agricultori, în contextul războiului din Orient?

Nazare: Era absolut necesară prelungirea schemei și adiționarea cuantumului, de aceea am ajuns la 85 de bani, ca să acoperim mare parte din această creștere la combustibili astfel încât transportatorii, mii de firme românești, să beneficieze de acest sprijin. Schema este gândită cu actualizare la fiecare trei luni.

O schemă similară funcționează și la Ministerul Agriculturii și este în procedură de reactualizare.

Întrebare de la Antena 1: În contextul războiului din Orientul Mijlociu, s-a vorbit la Ministerul Energiei de scenarii privind prețul la pompă. Ce scenarii luați în calcul, se poate susține compensarea de 50 de bani la carburant?

Bolojan: Trebuie să fim cât se poate de realiști și de corecți cu românii. Conflictul din Orient a perturbat puternic lanțul de transport al țițeiului, lanțul de transport al combustibililor care erau procesați de rafinăriile din zonă. Avem în toate piețele din lume creșteri de prețuri pe care le vedem în toate benzinăriile. Sunt lucruri care depind de noi, unde trebuie să intervenim, și lucruri care nu depind de noi, unde trebuie să ne adaptăm.

Unde România a avut resurse, cum este componenta de gaz, am luat decizia corectă și practic nu am mai permis creșterea prețurilor la gaz. De anul viitor va fi o cantitate suplimentară exploatată din Marea Neagră.

În ceea ce privește celelalte hidrocarburi, țițeiul și derivatele benzină și motorină, aici importăm peste două treimi din cantitate, cea mai mare parte este din importuri. Având în vedere creșterile de prețuri de pe piețele internaționale, dacă facem o comparație cu piața noastră, vedem că prețurile din România au crescut, e adevărat, dar într-o manieră ponderată. Analizăm ceea ce se întâmplă zi de zi și în mod evident, cu cât acest conflict se prelungește și sunt afectate mai multe rafinării, cu atât efectele vor fi mai mari. Nu sunt ușor de prevăzut.

Cu toate măsurile care sunt luate de țările care au disponibilități, de exemplu creșterea producției de către țările OPEC sau disponibilizarea unor resurse din stocuri, ele creează mișcări de prețuri, dar nu pot fi estimate. Dacă vom constata că există o dinamică a acestor prețuri care se duce în creștere în continuare, vom analiza care sunt măsurile pe care le putem lua, care ar putea limita aceste creșteri, ca să fie suportabile pentru cetățeni și economie.

Putem merge pe scăderea accizei? Ar fi un scenariu?

Bolojan: Nu îmi place să speculez. E bine să fim rezervați, să nu acționăm ca niște piromani economici. Ce vom face va fi în limita spațiului fiscal pe care îl avem. O scădere de acciză nu îți garantează o scădere de prețuri, ci îți poate garanta creșterea unui adaos comercial.

Bolojan: Reducerea cheltuielilor de personal, un element care trebuie avut în vedere de toate ministerele

Întrebare de la Explicativ.com: Bugetul MAE pare să crească pe hârtie față de 2025, dar raportul MF indică o scădere reală de peste 5% față de ce s-a cheluit efectiv anul trecut. Reprezintă o vulnerabilitate pentru politica externă a României? Cum pot misiunile diplomatice să aducă beneficii României dacă nu primesc sprijin financiar de la Guvern?

Bolojan: Un element care trebuie avut în vedere de toate ministerele este reducerea cheltuielilor de personal. În mod evident acest buget în ansamblu în general vine cu o frână a acestor cheltuieli peste tot și consider că MAE se poate descurca și în condițiile în care avem acest buget, oferind în același timp reprezentarea diplomatică corespunzătoare a țării și asigurând serviciile consulare de bază pentru cetățenii României.

Ne așteptăm ca la următoarea rectificare să crească bugetul MAE?

Bolojan: Nu, concluzia asta ați tras-o dumneavoastră. Nu se poate face o prognoză cu ceea ce se va întâmpla în august sau în septembrie.

Întrebare de la HotNews: PSD a cerut 3,4 miliarde lei pentru un pachet de măsuri sociale, Nazare a propus în buget 1,7 miliarde lei. V-a spus șefa Comisiei că pachetul de solidaritate cerut de PSD nu poate fi acoperit din fonduri europene? Ministrul Muncii, de la PSD, susține că da. Dacă da, de ce ați insistat cu această variantă în ședințele coaliției?

Bolojan: La discuțiile cu doamna Ursula von der Leyen nu s-a discutat pachetul de solidaritate.

Ați spus că există o disponibilitate pentru a accesa fonduri europene în acest sens.

Bolojan: Fondul social european a fost discutat cu doamna comisar Mînzatu. Pe componenta de vouchere pentru pensionari, unde România a ajuns la o pondere de 17% din programul nostru, nu mai pot exista creșteri. Toată suma este prinsă în buget.

Întrebare de la Cotidianul: Vorbeați de „frână” când vorbeați de bugetul MAE, nu la fel s-a întâmplat și la bugetul SRI, unde avem o creștere de 13,8%. De ce a fost nevoie de atâția bani pentru SRI? Mai ales că de acolo nu avem un responsabil pentru anularea alegerilor din 2024.

Bolojan: Abordarea este simplistă și strict contabilă. Sunt ministere sau autorități care și-au crescut bugetele pentru că beneficiază de anumite linii de finanțare, de exemplu MApN și MT. Și SRI are programe atât pe fonduri europene, cât și pe componenta de SAFE. De exemplu achiziție de elicoptere de tip utilitar.

Bolojan: Pachetul de salarizare unică, un angajament în PNRR

Întrebare de la Euronews România: Pregătiți o nouă lege a salarizării. Care sunt modificările și ce își poate permite România? Totodată, referitor la modificarea privind impozitul pe venit aferent declarației unice pentru profesiile liberale, care va fi încasat integral la bugetul de stat, primarii reclamă că vor pierde sume importante. Cât se va strânge din această măsură?

Nazare: Știți foarte bine că a fost un angajament pe care și l-au luat Guvernul și coaliția, anul trecut, când a trebuit să îndeplinim jaloane legate de impozitarea proprietății. Am decis să nu lucrăm pe componenta esențială a formulei de echilibrare, dar în schimb am ales pentru anul 2026 ca declarația unică să fie virată în conturile bugetului de stat. Autoritățile locale primesc chiar și în aceste condiții aproximativ 7 miliarde în plus față de anul trecut.

Bolojan: Referitor la salarizarea unică, este un angajament în PNRR, este în responsabilitatea Ministerului Muncii. Sunt convins că se lucrează la pregătirea acestui pachet în așa fel încât până în vară să avem pachetul de salarizare unică. În ultimii 20 de ani, am mai încercat salarizări unice, dar n-au rezistat foarte mult, pentru că în permanență s-a intervenit pe ele. Trebuie să gândim un pachet de salarizare care să intre etapizat, în timp, pentru că nu poate intra de pe o zi pe alta. N-ai cum să corectezi imediat dezechilibrele acumulate în toți acești ani.

Premierul, încrezător că bugetul vă rămâne unul „echilibrat” și după ce va trece de Parlament

Întrebare de la Știripesurse: Dacă bugetul va fi modificat major în Parlament sau va pica la vot, luați în calcul să vă dați demisa?

Bolojan: Va trece de vot și sunt convins că va rămâne un buget echilibrat, care este gândit în mod corect. Ar fi iresponsabil să repetăm greșelile din anii trecuți. Îmi e greu să fac prognoze.

Luați în calcul un scenariu privind o guvernare fără USR?

Bolojan: Iau în calcul că acest buget va fi votat de Parlament.

Întrebare de la Realitatea Plus: Presa din România a fost ținută la poartă, la întâlnirea dvs cu Zelenski, în timp ce presa din Ucraina a intrat în parcare, în fața Palatului Victoria. Cum este posibilă o asemenea dublă măsură?

Bolojan: Așa cum știți, în cursul zilei de astăzi, partea de comunicare publică, care a constat în declarații, a fost organizată în prealabil de către președinte la Cotroceni. Întâlnirea de la Guvern era o întâlnire de lucru, ați fost anunțați că nu vor fi făcute declarații. Din considerente de securitate, de aspecte protocolare, am luat aceste decizii legate de organizare, iar în condițiile în care în delegația oficială a unui demnitar există 1 sau 2 jurnaliști nu ai cum să intervii în delegația oficială. Ați primit toate imaginile și toate fotografiile, plus comunicatul de presă.

Prin faptul că suntem aici oricând e nevoie de clarificări, este o formă de respect pentru cetățenii României și pentru media.

Ministrul Finanțelor a declarat, într-o postare pe Facebook, că măsura de prelungire a schmeie de sprijin pentru transportatori, prin compensarea prețului la motorină pentru carburantul achiziționat până la finalul anului 2026, este una „menită să ofere stabilitate într-un sector esențial pentru economie”.

„Prin acest mecanism, peste 6.200 de operatori economici vor beneficia de un sprijin estimat la peste 650 de milioane de lei, sub forma unui grant de 85 de bani pentru fiecare litru de motorină. Într-un context marcat de volatilitatea piețelor energetice și de tensiuni geopolitice care afectează rutele globale de transport, este important să protejăm competitivitatea companiilor românești”, a declarat Alexandru Nazare.

El a spus că „acest sprijin nu ajunge doar la transportatori”.

„Beneficiile se propagă în întregul lanț economic: companiile de logistică și distribuție, producătorii și exportatorii români, întreprinderile mici și mijlocii, comercianții și industria prelucrătoare. Costuri de transport mai predictibile înseamnă stabilitate pentru afaceri și, în final, prețuri mai echilibrate și aprovizionare sigură pentru consumatori”, a mai declarat ministrul Nazare.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a confirmat într-o postare pe Facebook că Guvernul a adoptat și hotărârea privind creșterea salariului minim.

„Astăzi am deblocat o decizie importantă pentru oamenii care muncesc cinstit și corect în România. În ședința de Guvern am adoptat Hotărârea privind creșterea salariului minim. Este o măsură pentru care PSD s-a luptat încă de anul trecut”, a declarat Florin Manole.

Ministerul Muncii a precizat că, astfel, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent.

Este vorba despre o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei), majorarea pe net fiind de 125 lei, a precizat ministerul.

Din luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore, în medie, pe lună.

În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariați.

De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia un număr de 1.759.027 salariați, mai scrie în comunicatul instituției.

Guvernul a aprobat toate actele de pe agenda ședinței, au declarat surse pentru HotNews.

A fost adoptat și proiectul care prevede prelungirea schemei de ajutor de stat pentru transportatori destinată compensării creșterii prețului la motorină, despre care HotNews a scris astăzi.

De la ora 21:30 urmează să aibă loc o conferință de presă, la care vor participa premierul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. HotNews va transmite live text toate declarațiile.

Ședința guvernului este în desfășurare la acest moment.

Ședința, amânată de două ori

Guvernul a anunțat că ședința va fi amânată, urmând ca această să aibă loc de la 20:15.

Este a doua amânare, în contextul în care inițial aceasta era programată pentru ora 18:30, iar apoi a fost mutată la 19:30.

Avizul CES, publicat

Publicat în urmă cu puțin timp, avizul CES asupra bugetului pe 2026 cuprinde o „avizare favorabilă cu observații” din partea patronatelor, în timp reprezentanții părții sindicale și reprezentanții fundațiilor și asociațiilor neguvernamentale ale societății civile au votat pentru „avizarea nefavorabilă”.

Avizul CES este obligatoriu pentru adoptarea unui act normativ, însă are dor rol consultativ.

Reprezentanții patronatelor avertizează în „avizul favorabil cu observații” că „pentru decontarea către furnizorii de energie a reducerilor de preț acordate consumatorilor în cadrul schemelor de plafonare, alocarea de 3,75 miliarde lei este insuficientă în raport cu necesarul real de plată.

„Conform datelor anunțate public de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori se ridică la 9,5 miliarde lei (luna ianuarie 2026). Având în vedere că în anul 2025 s-a efectuat o plată anticipată de până la 40% din valoarea cererilor aflate în evaluare, estimăm că suma restantă la plată se ridică la aproximativ 6 miliarde lei, nivel care ar trebui reflectat în bugetul pentru anul 2026”, au atenționat patronatele.

Știrea inițială: La finalul ședinței, premierul Bolojan ește așteptat să facă declarații.

Pe ordinea de zi a ședinței de joi se află proiectul de buget pe 2026, hotărârea de Guvern privind majorarea salariului minim de la 4.050 de lei brut, cât este în prezent, la 4.325 de lei, de la data de 1 iulie, precum și o ordonanță de urgență care prevede schimbări la examinarea investițiilor străine, au declarat pentru HotNews surse din Guvern.

Proiectul legii bugetului de stat pe 2026 va merge la Parlament, pentru dezbatere şi adoptare.

PSD a anunţat joi că va aviza, cu obiecţii, proiectul de buget, pentru a depăşi blocajul provocat de premierul Bolojan, arătând că mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din coaliţie să transpună toate elementele respinse în mod nejustificat.

Astfel, social-democraţii intenţionează să adopte măsurile propuse de formaţiune prin intermediul amendamentelor depuse în Parlament, la proiectul de buget.

Proiectul bugetului pe 2026 a fost publicat marți de Ministerul Finanţelor în transparenţă decizională.

Datele din proiect arată creșteri semnificative ale finanțării pentru unele ministere și instituții din domenii precum energia, apărarea, fondurile europene sau digitalizarea, dar și pentru Înalta Curte și Parchetu General. Creșteri importante vor fi și pentru Administrația Prezidențială și pentru SRI. În schimb, Sănătatea se află printre domeniile pentru care bugetul va fi redus față de anul trecut.

Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fiind proiectat sã scadă la 5,1% din PIB în 2027, veniturile totale cresc la 36% din PIB faţă de anul trecut, iar cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, conform proiectului.

De asemenea, bugetul pentru investiţii crește cu aproape 25,6 miliarde lei faţă de anul trecut, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent. 

Creșteri puternice pentru energie, fonduri europene și economie

Una dintre cele mai mari creșteri apare la Ministerul Energiei, unde creditele bugetare ajung la 19,7 miliarde de lei, cu 268% mai mult decât în 2025, iar creditele de angajament sunt de 10,2 miliarde de lei, în creștere cu 24%.

Bugetul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene crește puternic, cu credite bugetare de peste 12,6 miliarde de lei, cu 72,3% mai mari față de anul anterior, iar creditele de angajament depășesc 17,8 miliarde de lei.

Și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului primește o majorare consistentă: 3,7 miliarde de lei credite bugetare, cu 59,4% mai mult, și 3,9 miliarde lei credite de angajament, în creștere cu 79,5%.

Bugete mai mari pentru apărare și ordine publică

Ministerul Apărării Naționale rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari alocări, cu 49,3 miliarde de lei credite bugetare, în creștere cu 16%, și 112 miliarde de lei credite de angajament.

La Ministerul Afacerilor Interne bugetul ajunge la 35,4 miliarde de lei, cu o creștere de 3,8%, iar creditele de angajament sunt de 36,2 miliarde de lei.

Cât primesc transporturile, educația și agricultura

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are prevăzute credite bugetare de peste 42 miliarde de lei, ușor mai mici decât în 2025 (-3,66%), iar creditele de angajament depășesc 109,9 miliarde de lei.

La Ministerul Educației și Cercetării bugetul ajunge la 64,7 miliarde de lei, în creștere cu 5,78%, iar creditele de angajament sunt de 65,2 miliarde de lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește 27,7 miliarde de lei credite bugetare (+5%) și 43,7 miliarde de lei credite de angajament, în creștere cu 65%, ceea ce indică proiecte majore planificate pentru anii următori.

Scăderi la muncă, sănătate și dezvoltare

În schimb, proiectul de buget arată reduceri la unele ministere.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale are 91,8 miliarde de lei credite bugetare, cu 7,5% mai puțin decât în 2025.

La Ministerul Sănătății creditele bugetare scad la 22,8 miliarde de lei (-13%), deși creditele de angajament cresc la 31,1 miliarde de lei, semn că sunt pregătite investiții pe termen mai lung.

De asemenea, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației are o scădere a plăților efective, cu 22,8 miliarde de lei credite bugetare (-20%), dar creditele de angajament cresc puternic, la 39,2 miliarde de lei (+67%).