INTERVIU După vizita lui Zelenski la București, ce spune Kievul despre românii din Ucraina. „Aceasta e politică de stat”

Reducerea numărului de școli cu predare în limba română din Ucraina a îngrijorat Bucureștiul. E vorba de o reconfigurare a sistemului educațional din Ucraina, nu de altceva, pretinde consilierul președintelui Ucrainei, Mihail Podoliak, chestionat de HotNews într-un interviu. Podoliak spune că Ucraina a ridicat la rang de politică de stat recunoașterea diasporei românești, ca și a altor diaspore. El adaugă și chestiuni legate de cooperarea româno-ucraineană în industria militară. Ce înseamnă concret acest lucru?

După ce săptămâna trecută președintele Ucrainei a venit la București pentru a semna un parteneriat strategic cu România, HotNews a solicitat un interviu cu consilierul lui Volodimir Zelenski, Mihail Podoliak. 

– Domnule Podoliak, vă propunem să discutăm despre vizita președintelui Zelenski în România. În ceea ce privește acordul privind drepturile minorității naționale române și școlile din Ucraina: mai exact, ce garanții oferă acest document minorității române? Ce se va schimba fundamental față de situația actuală, având în vedere că au existat probleme?
– Să privim lucrurile mai larg. În primul rând, vizita a fost dedicată mai multor subiecte. În general, momentul în care a avut loc vizita și situațiile actuale de pe piețele globale arată că în România există o înțelegere clară a importanței trecerii de la o cooperare situațională, formată în timpul războiului, la un parteneriat strategic pe termen lung, ținând cont de rolul în schimbare al Ucrainei în securitatea europeană în ansamblu. 

Există mai multe aspecte. Primul ține de domeniul apărării: există acorduri pe termen lung privind disponibilitatea Ucrainei de a împărtăși tehnologii cu România. Al doilea aspect ține de securitate. Al treilea vizează proiectele comune în domeniul energetic. Acest lucru este important deoarece sudul Europei trebuie să fie mai independent, inclusiv în ceea ce privește tranzitul de petrol, gaze și, în general, electricitatea. 

Al patrulea aspect este legat de bazinul Mării Negre. 

Podoliak despre importanța ca românii din Ucraina „să se simtă confortabil”

Și al cincilea ține de toate chestiunile umanitare: posibilitatea de a utiliza mai activ limba română într-un număr de școli și regiuni unde trăiesc compact grupuri sociale vorbitoare de română. În același capitol a fost introdusă și Ziua limbii române, care trebuie să consacre rolul important al acestei limbi pentru Ucraina, ca limbă a unei minorități naționale. 

Consider că multe dintre problemele din relațiile bilaterale, care erau dificile, vor fi rezolvate mult mai rapid. Cu alte cuvinte, Ucraina recunoaște importanța existenței anumitor diaspore, în acest caz diaspora românească, și importanța ca aceasta să se simtă confortabil folosind instrumente culturale și lingvistice. 

Mai mult, acest lucru este fixat la nivel de politică de stat. Acest lucru se realizează atât prin instituirea Zilei limbii române, cât și prin facilitarea integrării acestor instrumente în școli și instituții de învățământ. 

Dacă privim în ansamblu această vizită, documentele semnate preliminar și subiectele discutate, aceasta indică o integrare mult mai profundă între cele două state. Este vorba despre un parteneriat strategic pe termen lung. 

Pentru a evita orice speculații, Ucraina a subliniat din nou, prin documente oficiale, aspectele legate de limbă, de posibilitatea de a studia în limba română și de zonele de reședință compactă ale vorbitorilor acestei limbi.

Ce spune despre pericolul închiderii unor școli românești

– Concret, Ucraina garantează că școlile cu predare în limba română nu vor fi închise?
– Să stabilim foarte corect accentele. Dacă are loc o optimizare a sistemului educațional în anumite regiuni și vorbesc în general, nu doar despre limba română – aceasta este legată exclusiv de numărul populației și de posibilitatea de a asigura un nivel adecvat de educație. Acest lucru nu are legătură directă cu România. 

În Ucraina a avut loc o centralizare și o comasare a mai multor raioane, s-au format noi structuri administrative locale și regionale. Orice schimbare în sistemul educațional este legată de această reorganizare administrativă și de necesitatea de a asigura calitatea educației și un număr suficient de elevi. 

„România este considerată un partener foarte important pentru Ucraina”

În acest sens pot exista anumite măsuri logistice. În ceea ce privește școlile românești, desigur, nimeni nu va merge pe calea închiderii lor dacă acestea sunt necesare pentru regiune și pentru comunitățile compacte. Dimpotrivă, România este considerată un partener foarte important pentru Ucraina, iar minoritățile etnice vor beneficia de un volum mult mai larg de drepturi. 

În esență, mergem pe calea unei integrări culturale reciproce la nivelul diasporelor. Sper că și diaspora ucraineană din România va beneficia de protecția corespunzătoare a instrumentelor sale culturale și lingvistice. 

De altfel, acest lucru există deja în România – atitudinea față de Ucraina și componenta lingvistică și culturală a fost întotdeauna pozitivă. Ucraina face acum același lucru, ținând cont de faptul că vedem România ca un partener de perspectivă pe termen lung, în special în proiectele legate de bazinul Mării Negre, sudul Ucrainei și sudul Europei.

„Alianță România-Moldova-Ucraina”

– Referitor la data de 31 august – Ziua limbii române, deja la fel marcată și în Republica Moldova: dincolo de simbolism, în acest context sensibil, inclusiv în regiuni precum Odesa unde există persoane care spun că vorbesc „limba moldovenească”, cât de importantă este această decizie pentru consolidarea pozițiilor?
– Este, încă o dată, o fixare a unui statut special, în special pentru sudul Ucrainei, și o subliniere a statutului special al unei țări precum România. Ziua limbii române trebuie să evidențieze cât de important este pentru noi parteneriatul cu România, cât de corect și atent tratăm acest parteneriat și cu ce așteptări pozitive îl privim. 

Nu vorbim doar despre documente juridice semnate, ci și despre fixarea acestor lucruri în spațiul public, prin pași concreți. Fixarea publică trebuie, încă o dată, atât pentru noi, pentru Ucraina, cât și pentru partenerii noștri din România și, evident, și din Republica Moldova, să consacre importanța acestui vector de dezvoltare în sudul Europei, să spunem, în mod convențional, a unei alianțe România-Moldova-Ucraina, ținând cont de riscurile pe care Rusia le generează pentru regiune. 

Vedem că Rusia încearcă să continue atacurile asupra regiunii Odesa, asupra Nistrului, practic asupra tuturor formatelor noastre de securitate și nu renunță la speranța de a ajunge, prin sudul Ucrainei, până în Republica Moldova. În acest context, fixarea prin pași simbolici, cum ar fi Ziua limbii române, consfințește importanța specială a parteneriatului cu România. 

Preoții și stagiul militar

– În ceea ce privește autorizarea înființării Bisericii ortodoxe române pe teritoriul Ucrainei: au existat cazuri, de exemplu în regiunea Cernăuți, când un preot a fost mobilizat în Forțele Armate ale Ucrainei, deși clericii ar trebui să beneficieze de scutire. Ce soluție se propune aici?
– Cred că acestea sunt deja aspecte juridice care vor fi soluționate la nivelul Ministerului Afacerilor Externe. În ceea ce privește scutirea clericilor de la serviciul militar, aceasta este evidentă, iar asupra aspectelor juridice s-a lucrat îndelung, inclusiv în cadrul Consiliului Bisericilor din Ucraina. Statul a venit în întâmpinare în această privință. 

Totuși, fiecare caz trebuie analizat separat. Ați menționat un caz concret din regiunea Cernăuți – trebuie clarificate motivele mobilizării, modul în care aceasta a avut loc și alte detalii. În general însă, statutul Bisericii române, dacă vorbim despre un parteneriat strategic, inclusiv cultural – va fi reglementat corespunzător prin consultări între instituțiile competente în domeniul religios. 

Există și un reprezentant al președintelui pentru aceste chestiuni, care se ocupă de relațiile dintre culte. Consider că toate aceste aspecte vor fi discutate suplimentar și, dacă va fi necesar, vor fi adoptate formulări juridice suplimentare la nivelul autorităților de reglementare și al ministerelor de profil. Sunt convins că vom găsi o înțelegere deplină. 

De ce sunt sigur de acest lucru? Pentru că, odată ce intri într-un parteneriat strategic și îi subliniezi importanța, inclusiv prin pași publici, cum ar fi instituirea Zilei limbii române, este evident că și celelalte probleme acumulate în relațiile bilaterale vor fi discutate și soluționate. Nu mai văd aici obstacole majore. Cred că totul va fi gestionat corect și confortabil pentru ambele țări – România și Ucraina.

Relația Ucraina – România „devine, în esență, una neconflictuală, foarte deschisă”

– Pentru a fi clar: semnarea acestui acord în data de 12 martie reprezintă o bază sau un punct de start pentru soluționarea inclusiv a statutului Bisericii române în Ucraina?
– Fără îndoială, este un punct de start. Acest lucru arată clar atitudinea noastră față de România și faptul că o considerăm un partener foarte important, în special în regiunea sudului Europei. Probabil și România privește lucrurile în mod similar. 

Toate problemele existente în relațiile bilaterale vor fi transferate într-un alt format – mai rapid și mai eficient – și vor fi soluționate într-un mod pozitiv pentru ambele părți. Dacă dezvolți un parteneriat strategic, nu mai poți amâna sau ignora anumite dificultăți. 

Relația devine, în esență, una neconflictuală. Relațiile dintre state pot avea forme diferite, dar în acest caz vorbim despre relații foarte deschise, care au evoluat de la un parteneriat situațional — inclusiv unul de sprijin logistic în timpul războiului – la un parteneriat strategic. 

România a oferit sprijin important Ucrainei, inclusiv în tranzit și livrări de echipamente. În aceste condiții, toate problemele vor fi soluționate într-un mod confortabil, în diferite formate instituționale. Vor fi implicate autoritățile de reglementare și ministerele de profil: Ministerul Educației pentru chestiuni educaționale, Ministerul Culturii pentru cele religioase. Toate deciziile vor ține cont de interesele minorității române din Ucraina.

Ucraina deține tehnologiile, iar România va investi în acest proces

– Un punct important este acordul privind producerea de drone pe teritoriul României. În acest context, vor exista garanții de securitate pentru România? Cum va funcționa acest mecanism și cum vor fi realizate livrările?
– Există mai multe formate. În primul rând, vizita din 12 martie a președintelui (Volodymyr Zelenski – n.r.) a avut loc în contextul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării din România, unde s-a discutat inclusiv solicitarea lui Donald Trump privind extinderea sprijinului logistic al României în contextul operațiunilor din Orientul Mijlociu. 

Această întâlnire dintre președinții și reprezentanții guvernelor arată clar că România înțelege schimbarea formatului de securitate în Europa. România conștientizează necesitatea de a investi în tehnologii care se dovedesc eficiente în războiul modern și, astfel, de a-și consolida capacitatea de apărare. 

Ucraina este pregătită să participe activ, inclusiv prin transfer de tehnologii, care pot fi utilizate în producția comună. Pot fi create întreprinderi mixte pentru dezvoltarea acestor produse. 

Logistica va fi stabilită la nivelul Ministerului Apărării și al ministerelor de infrastructură. 

Se vor crea structuri comune de producție care vor contribui, de exemplu, la întărirea sistemelor de apărare antiaeriană multistrat. Adică Ucraina deține tehnologiile, cunoștințele de inginerie digitală și experiența de utilizare, iar România, împreună cu specialiștii ucraineni, vor investi în acest proces – investiții, logistică și altele. 

Ucraina dispune de tehnologii, de expertiză inginerească digitală și de experiență practică în utilizarea acestora. România, împreună cu specialiștii noștri, vor contribui prin investiții, logistică și alte componente. 

„România face un pas important pentru a-și ocupa locul în cooperarea militară internațională”

În opinia mea, dronele reprezintă doar una dintre direcții: pot exista și alte direcții, de exemplu producția de mijloace de război electronic. 

Există multiple aspecte. În primul rând, a fost semnat un acord-cadru de cooperare în domeniul industriilor de apărare. În al doilea rând, există o înțelegere comună, atât din partea noastră, cât și a partenerilor români – că sistemul de securitate european va fi restructurat. În acest context, România poate ocupa un rol fundamental important ca producător comun de drone de perspectivă. De exemplu, războiul din Orientul Mijlociu arată că este necesar un număr foarte mare de drone-interceptoare. 

Dronele ieftine, cu rază lungă de acțiune, utilizate de Iran sau de Rusia împotriva Ucrainei, nu pot fi interceptate eficient cu rachete scumpe – acest lucru este prea costisitor și nu există suficiente rachete. 

Tehnologiile pe care Ucraina le-a dezvoltat pot fi utilizate foarte eficient în Europa. România face, în opinia mea, un pas important pentru a-și ocupa locul în cooperarea militară internațională și în diviziunea globală a producției militare. În acest sens, colaborarea cu Ucraina este foarte avantajoasă. Cine dezvoltă mai rapid aceste industrii va ocupa poziții dominante. 

Cooperarea este esențială, deoarece nicio țară nu poate susține singură volumul de investiții necesar pentru producția și ingineria militară. Împreună, acest lucru este posibil. Aș sublinia, de asemenea, viteza cu care România ia decizii și înțelege schimbările în securitatea europeană, riscurile actuale și prioritățile în producția de armament, fiind pregătită să investească în acestea. Este un semnal foarte pozitiv.

Nevoia statelor de se mișca rapid

– Există deja termene privind începerea producției pe care le puteți numi?
– Nu sunt pregătit să vorbesc despre termene, deoarece situația este foarte dinamică. Războiul, inclusiv cel din Orientul Mijlociu, a accelerat semnificativ negocierile privind producția unor tipuri de tehnică, inclusiv drone. În prezent, statele discută mai puțin și caută mai mult resurse financiare și capacități de producție sau încearcă să le dezvolte rapid. Totul se poate întâmpla foarte repede, deoarece aceste procese ar fi trebuit începute deja. 

România demonstrează foarte clar că înțelege lumea în care trăim astăzi – o lume în care securitatea Europei se schimbă fundamental. 

Despre aderarea Ucrainei la UE

– În ceea ce privește faptul că Ucraina a primit întregul pachet de condiții pentru aderarea la Uniunea Europeană – cum evaluați acest pas? Există șanse de a debloca poziția Ungariei? Care condiții sunt mai dificile sau mai ușor de îndeplinit?
– Să fim foarte clari. Ucraina este extrem de interesată de integrarea europeană. Pentru noi este important din punct de vedere economic și financiar, din perspectiva accesului la tehnologii, la piețe, inclusiv piața muncii și piețele sectoriale. 

Pentru Europa, integrarea Ucrainei este, de asemenea, foarte importantă, deoarece Ucraina oferă competențe concrete: tehnologii de apărare, sisteme de securitate, experiență de descurajare a principalului adversar al Europei – Rusia. Există, așadar, un interes reciproc. 

În al doilea rând, există aspecte procedurale. Uniunea Europeană funcționează pe baza unor proceduri clare, iar noi înțelegem acest lucru. Europa a demonstrat întotdeauna o abordare rațională și constructivă, iar Ucraina procedează la fel. 

Suntem pregătiți să discutăm toate aceste aspecte și să realizăm reformele necesare în diverse domenii: sistemul de aplicare a legii, sistemul judiciar, lupta împotriva corupției, economia, finanțele și altele. În toate aceste domenii există deja muncă activă și consultări cu partenerii europeni, deoarece există un interes comun și complementaritate de competențe.

Podoliak spune că Ucraina e reținută, ca să nu se creadă că se pronunță cu privire la alegerile din Ungaria

– În ceea ce privește poziția Ungariei?
– Poziția Ungariei rămâne neschimbată. Ungaria adoptă și spune acest lucru public, inclusiv în cadrul campaniei electorale, o poziție eurosceptică pronunțată față de Bruxelles. 

Viktor Orban susține că Bruxelles-ul nu ar trebui să cheltuie bani în alte direcții. În același timp, poziția sa este clar anti-ucraineană sau, dacă vreți, pro-rusă. 

Înțelegem însă că este o chestiune de timp și de alegeri. Pe 12 aprilie vor avea loc alegeri, iar direcția europeană a Ungariei este extrem de importantă atât pentru noi, cât și pentru Europa. 

Sper că politica externă a Ungariei va deveni mai rațională și mai orientată spre propriile interese. În prezent, încercăm să comentăm cât mai puțin pozițiile Ungariei, deoarece se află într-o fază intensă a campaniei electorale și vedem multe declarații speculative, inclusiv din partea lui Orban, împotriva Ucrainei. 

Totuși, lucrăm în continuare și încercăm să identificăm soluții juridice pentru a depăși, sau cel puțin a limita impactul – veto-urilor de care Ungaria face uz în procesul nostru de integrare europeană. Alegerile  vor arăta direcția în care se va merge mai departe. 

În acest moment, colaborarea cu ceilalți parteneri europeni este una confortabilă și constructivă. Există un proces reciproc de cooperare și muncă procedurală.