Întârzieri în PNRR și riscuri de pierdere a miliarde de euro / Dragoș Pîslaru: O treime din jaloane sunt cu risc ridicat
O treime din jaloanele din PNRR sunt în întârziere, iar penalitățile pot ajunge la sute de milioane pentru fiecare reformă ratată, potrivit situației actuale prezentate joi, la Guvern, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. În total, România mai are de implementat investiții și reforme de aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul programului. Ministrul a admis că aproximativ o treime din cele 10 miliarde de euro rămase sunt, în acest moment, în zona de risc ridicat.
Ministrul Dragoș Pîslaru a spus joi că în ședința de Guvern a fost prezentată o notă de informare privind calendarul măsurilor de implementare a reformelor.
„Ne referim aici la reformele care au o penalizare substanțială sau reformele critice, fiecare dintre ele estimată la peste 770 de milioane de euro”, a spus acesta.
UPDATE Nota de informare cu reformele critice din PNRR, făcută publică de Guvern, arată că penalitățile cele mai mari sunt cuprinse între 770 milioane de euro și 973 de milioane de euro.
România a primit până acum 10,7 miliarde de euro, adică aproximativ 50% din total.
Ministrul a anunțat că, din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, aproximativ o treime sunt în risc ridicat de neimplementare.
„Avem circa o treime care sunt îndeplinite complet, o treime care sunt într-o zonă pe care o avem marcată cu galben, în care încă mai avem de tras, dar lucrurile arată bine și o treime unde există acest risc ridicat, 65 de ținte și jaloane cu risc ridicat, din totalul de 179”, a spus ministrul.
„Estimarea grosieră este că o treime din cele 10 miliarde este în acest moment cu risc ridicat”, a explicat Pîslaru.
Aceste întârzieri vizează inclusiv proiecte majore de infrastructură, cum ar fi rețelele de apă și canalizare, unde termenele sunt deja foarte strânse.
Penalități de până la 1 miliard de euro
Potrivit analizei prezentate în Guvern, cel puțin 14 reforme au întârzieri majore, fiecare dintre acestea riscând penalități de peste 700 milioane de euro.
„În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate”, a spus ministrul.
Acesta a precizat că „de acum încolo este că, la fiecare două săptămâni, urmărim cum le îndeplinim și va fi ceva ce va putea fi urmărit inclusiv în spațiul public; de aici și mesajul de mobilizare a societății pentru a rezolva aceste lucruri”.
Câți bani va pierde România pe cererea de plată 3
Ministrul a mai spus că doar jumătate din fondurile suspendate pe cererea 3 ar putea fi recuperate.
„Nu am de la Comisia Europeană o defalcare a cererii de plată 3, deci discutăm de un total de 800 de milioane, în care, dacă faceți calculele, eu estimez că luăm cam jumătate din această sumă”, a afirmat Pîslaru.
România ar putea primi până la finalul lunii aprilie o decizie din partea Comisia Europeană privind cererile de plată 3 și 4 din PNRR, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro.
Potrivit ministrului, pentru cererea de plată 3 nu există încă o defalcare oficială din partea Comisiei Europene privind sumele suspendate pe fiecare jalon.
Ministrul a admis că există componente „care nu mai pot fi remediate”, ceea ce reduce șansele de recuperare integrală a fondurilor, cum ar fi cazul super agenției companiilor de stat – AMEPIP, jalon în valoare de 440 de milioane de euro. Pentru acest jalon, aproximativ 440 de milioane de euro au fost suspendați încă din mai 2025. România a încercat să demonstreze că instituția este funcțională, susține Pîslaru.
„Am arătat că AMEPIP-ul este funcțional, că are conducere și că a început să ia decizii”, a explicat ministrul.
Cu toate acestea, există riscul ca Comisia Europeană să considere funcționalitatea doar parțială, ceea ce ar însemna recuperarea doar a unei părți din sumă, a explicat ministrul.
De asemenea, vor fi pierduți bani din cauza jalonului privind pensiile magistraților, dar și a celui legat de numirile de manageri la companiile din transport și energie.
Încă nu sunt cunoscute sumele exacte care vor fi pierdute deoarece Comisia nu a terminat evaluarea. „Într-o perioadă relativ scurtă, o să avem o claritate de la Comisie, o să avem, practic, toate aceste informații disponibile”, a spus ministrul.
Acesta a admins că „există zone pe care nu mai avem cum să le remediem, cum ar fi numirile în consiliile de administrație pe zona de transport și energie, și există niște îngrijorări, inclusiv la demonstrarea completă a funcționalității AMEPIP”.