Vânzarea companiilor strategice. De ce argumentul invocat de George Simion pentru moțiunea de cenzură este fals

Una dintre principalele teme ale moțiunii de cenzură pe care AUR și PSD vor să o depună împotriva Guvernului Bolojan este vânzarea unor pachete de acțiuni la companiile de stat. „Depunem această moțiune pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor”, a susținut George Simion, liderul AUR. În realitate, Guvernul Bolojan nu a luat nicio decizie legată de vreo posibilă vânzare de acțiuni.

În conferința de presă de luni în care a vorbit despre demersul comun al PSD și AUR de a depune o moțiune de cenzură, George Simion a repetat de mai multe ori că Guvernul Bolojan vrea să vândă Hidoelectrica. „Nu au dreptul să vândă Hidroelectrica și vom face orice stă în puterile noastre pentru a opri vânzarea activelor strategice profitabile”, a susținut liderul AUR.

În realitate, Guvernul Bolojan nu a luat nicio decizie legată de vreo posibilă vânzare de acțiuni.

Există câteva propuneri, nu decizii, de listare a unor pachete minoritare, introduse într-o notă guvernamentală care a fost discutată de Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR, cu câteva zile înainte ca PSD să retragă sprijinul politic pentru Bolojan.

Listările, propuneri într-un document fără putere juridică

Niciuna dintre propuneri nu vizează vânzarea companiilor astfel încât statul să piardă controlul asupra acestora. Toate fac referire la vânzarea unor mici pachete de acțiuni.

Pe listă se află trei companii recomandate: Hidroelectrica, cu un pachet suplimentar de 5 – 7% din acțiuni, Romgaz, cu un pachet de 5-7% din acțiuni și CEC Bank. Alte cinci sunt cu obiecții și condiții: Transgaz, Portul Constanța, Poșta Română, Salrom și Romarm.

Toate aceste propuneri se află într-o notă de informare fără nicio putere juridică, întocmită de aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu.

Cu cât ar rămâne statul dacă ar vinde 5%

În ceea ce privește Hidroelectrica, această companie este deja listată. Listarea Hidroelectrica s-a produs în 2023, fiind un succes pe piața de capital. De atunci, și-a majorat valoarea cu peste 40%.

În acest moment, statul deține 80% din Hidroelectrica, restul fiind pe bursă. Dacă ar vinde o participație de 5%, statul român ar rămâne cu 75%, ceea ce îi oferă suficient control.

Listarea, obiectiv guvernamental neîndeplinit

Reprezentanții Guvernului au precizat în mai multe rânduri, în ultima perioadă, că nu se pune problema pierderii controlului statului asupra companiilor strategice. De asemenea, au precizat că este vorba despre recomandări, nu decizii.

„Această listare, așa cum a fost prezentată în spațiul public, este o recomandare, nu o decizie deja luată. Este o recomandare care va trece printr-o serie de etape, inclusiv printr-un proces de evaluare. În general, un astfel de demers poate dura aproximativ un an până la finalizare. Deci nu se pune problema ca mâine să fie scoase pe bursă acțiuni. Este un proces, aflat deocamdată la nivel de recomandare, care implică decizii și evaluări”, a declarat Ioana Ene Dogioiu, săptămâna trecută.

Listarea unor pachete de acțiuni a fost un obiectiv al programului de guvernare, dar și jalon PNRR. Acest obiectiv nu a fost îndeplinit.

„Listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice” este un obiectiv trecut în Programul de Guvernare 2025-2028. Documentul a fost scris de Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR în iunie 2025 când a preluat guvernarea.

Listarea a fost trecută și în PNRR, în jalonul 443. Acesta prevede „cel puțin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și al transporturilor”. Adică, listare și / sau reorganizarea a cel puțin trei companii. Termenul limită este august 2026 și nu a fost îndeplinit.

Care ar fi avantajele listărilor pe bursă

Ideea de listare chiar și a unor pachete minoritare înseamnă un plus de transparență. Odată listată, o companie este obligată de lege să publice rapoarte trimestriale și anuale detaliate. Orice tranzacție majoră sau contract cu statul trebuie explicat acționarilor. Această transparență reduce riscul de corupție sau de risipă a banului public.

Apoi, bursa impune reguli stricte de guvernanță corporativă. Fără listare, nu știm exact cât valorează companii precum CEC Bank sau Salrom. Bursa oferă un preț de piață zilnic.

În plus, listarea permite și cetățenilor obișnuiți să devină „în acte” proprietari la companiile statului, cumpărând acțiuni pe bursă. Astfel, la o vânzare a pachetelor minoritare, statul rămâne la controlul companiei.