Falsa listare pe bursă a companiilor de stat

Un nou scandal provocat și întreținut de PSD în aceste zile în presă și pe rețelele de socializare este pe tema „Bolojan ne vinde țara la bucată”, cu referire la posibile listări ale unor pachete minoritare deținute la companiile de stat. Este o temă falsă și forțată menită să creeze tensiune în societate, cu câteva zile înainte ca PSD să voteze la referendumul intern pentru retragerea sprijinului politic acordat premierului Bolojan.

Pentru a acorda credibilitate campaniei „nu ne vindem țara”, PSD a scris, de pe o zi pe alta, chiar șiun proiect privind „interzicerea vânzării de acțiuni la companii de stat profitabile”.

De ce este o temă falsă? Acest Guvern, ca și cele de dinainte, nu face demersurile necesare pentru a vedea vreo listare în perioada următoare. Nimic concret.

Listarea unor companii, un obiectiv guvernamental tărăgănat

„Listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice” este un obiectiv trecut în Programul de Guvernare 2025-2028. Documentul a fost scris de actuala Coaliție PSD-PNL-USR-UDMR în iunie 2025 când a preluat guvernarea. Adică și de PSD care acum alimentează scandalul „nu ne vindem țara”.

Listarea a fost trecută și în PNRR, în jalonul 443. Acesta prevede „cel puțin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și al transporturilor”. Adică, listare și / sau reorganizarea a cel puțin trei companii. Termenul limită este august 2026.

Este un obiectiv tărăgănat de la lună la lună, ajungând până în momentul în care este prea târziu pentru a îndeplini acest jalon prin listarea a cel puțin 3 companii de stat. Vicepremierul Oana Gheorghiu a admis joi, într-o conferință de presă, că a fost aleasă varianta restructurării a trei companii. Cele trei companii cu care se va duce Guvernul să convingă Bruxelles-ul că România a îndeplinit jalonul sunt Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR și Electrocentrale Grup ELCEN. Nu sunt companii strategice, de importanță națională.

Oana Gheorghiu nu a știut să răspundă câți bani ar putea pierde România dacă reprezentanții Comisiei Europene vor considera că nu este jalon îndeplinit. „Jalonul în bani – cred că Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene poate să vi-l prezinte pentru că e un jalon, din câte știu, mai mare și nu se referă strict doar la aceste trei companii”, a spus Oana Gheorghiu.

Listări în țara studiilor de fezabilitate

Campania „nu ne vindem țara” a pornit de la o „listă exploratorie” cu recomandări pentru listări. O listă care nu anunța nimic concret, nimic care să se petreacă prea curând. De altfel și Oana Gheorghiu a afirmat că „nu este un proces care să înceapă imediat, urmează o prospectare, urmează o analiză din partea ministerelor”. A mai spus și că este nevoie de studii de fezabilitate.

În România, experiența arată că pentru a omorî sau pentru întârzia ani de zile un proiect spui că este nevoie de studiu de fezabilitate.

Lista cu listările care întârzie să aibă loc se află într-o notă guvernamentală, fără putere juridică, discutată joi în Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR. Pe listă se află trei companii recomandate: Hidroelectrica, cu un pachet suplimentar de 5 – 7% din acțiuni, Romgaz, cu un pachet de 5-7% din acțiuni și CEC Bank. Alte cinci sunt cu obiecții și condiții: Transgaz, Portul Constanța, Poșta Română, Salrom și Romarm.

De când este premier, Ilie Bolojan a tot încercat să aducă în atenția publică acest obiectiv al listărilor, având mai multe declarații pe această temă. În luna octombrie 2025, a lansat și propunerea de a fi listată CEC Bank. Atunci, PSD nu a avut reacțiile virulente de acum.

De ce se tem politicienii de listări

Problema nu e că se fac listări, ci că nu se fac. Și guvernele anterioare au avut în program listări, însă cu mare greutate au fost concretizate unele. Ultima a fost cea a Hidroelectrica, în 2023, fiind chiar un succes pe piața de capital, în condițiile în care și-a majorat valoarea cu peste 40%. A fost o obligație asumată prin PNRR.

Ideea de listare chiar și a unor pachete minoritare înseamnă un plus de transparență, ceea ce nu poate fi pe placul partidelor politice care controlează companiile de stat.

Odată listată, o companie nu mai poate ține contractele sau pierderile „la sertar”, este obligată de lege să publice rapoarte trimestriale și anuale detaliate. Orice tranzacție majoră sau contract cu statul trebuie explicat acționarilor. Această transparență reduce riscul de corupție sau de risipă a banului public.

Apoi, bursa impune reguli stricte de guvernanță corporativă. Uneori, acționarii minoritari pot pune presiune pe stat să numească manageri care să urmărească profitul.

Fără listare, nu știm exact cât valorează companii precum CEC Bank sau Salrom. Bursa oferă un preț de piață zilnic.

În plus, listarea permite și cetățenilor obișnuiți să devină „în acte” proprietari la companiile statului, cumpărând acțiuni pe bursă.

Și peste toate, la o vânzare a pachetelor minoritare, statul rămâne la controlul companiei, nicidecum nu vinde averea țării. Iar ce vinde poate cumpăra oricare cetățean al României.