De ce a criticat Ilie Bolojan conducerea Hidroelectrica și a dat-o „exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public”

Niciun ban din profitul pe anul trecut al Hidroelectrica nu a fost distribuit către investiții, a arătat, în urmă cu o lună, o analiză HotNews, bazată pe documentele oficiale ale companiei deținute majoritar de stat. Într-un interviu acordat joi Rock FM, premierul Ilie Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a criticat în termeni duri conducerea Hidroelectrica tocmai pentru acest aspect. 

„V-aș da un alt exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public nefăcând investiții. Gândiți-vă că Hidroelectrica în acești ani a făcut puține investiții. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiții”, a declarat Ilie Bolojan, într-un interviu acordat Rock FM și difuzat joi.

Profit de 3,3 miliarde de lei

De cel puțin trei ani, întregul profit al companiei este folosit pentru alimentarea veniturilor bugetare, prin dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, este acționar majoritar, deținând 80% din participații, potrivit unui document al companiei. 

Nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut nu va reține niciun ban pentru dezvoltarea companiei, potrivit unei decizii luate în ședința AGA din 28 aprilie. 

Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie publică din România. Statul încasează peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind un instrument pentru acoperirea deficitului bugetar.

Mai mult, directoratul Hidroelectrica a convocat zilele trecute, pentru data de 29 mai, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, un punct de pe ordinea de zi fiind distribuirea din surplusul realizat din rezerve a sumei de 1 miliard de lei sub formă de dividende. Astfel, la cele 3,3 miliarde lei se adaugă încă 1 miliard de lei din ce mai avea compania în rezerve.

Ministerul Energiei este acționar cu o participație de 80% din acțiunile Hidroelectrica. Ministrul este cel care dă mandat pentru deciziile în ședințele AGA. În acest moment, ministru interimar este chiar premierul Ilie Bolojan, după ce Bogdan Ivan (PSD) și-a dat demisia, predând mandatul pe 27 aprilie.

Tehnologie veche și de 50 de ani

Gradul de uzură al capacităţilor de producţie este ridicat, potrivit datelor din raportul pe 2025 al companiei. Majoritatea hidroagregatelor, circa 61%, au între 20 și 50 ani de la punerea în funcțiune. Doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după anul 2006.

Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% raportat la bugetul alocat. Mai exact, investițiile au fost 781 milioane lei (156 milioane euro) în 2025, în creștere cu 32% când a fost îndeplinit doar 61% din cât s-a bugetat.

Din acești bani, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au ajuns la proiecte de energie fotovoltaică și stocare de energie.

Ilie Bolojan: „Au preferat să ia bonusuri de performanță în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut”

„V-aș da un alt exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public nefăcând investiții. Gândiți-vă că Hidroelectrica în acești ani a făcut puține investiții. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiții”, a declarat Ilie Bolojan, într-un interviu acordat Rock FM, publicat joi.

Premierul spune că, dacă ar fi fost instalate baterii de stocare lângă baraje, energia produsă la prânz ar fi putut fi folosită seara, ceea ce ar fi adus profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici la energie pentru consumatori.

„Gândiți-vă că dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcționeze, pentru că nu poți opri apa, am fi montat de un an, doi niște baterii de stocare, în așa fel încât toată producția între orele de la prânz să fie stocate și să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România pentru cetățenii noștri”, a spus Bolojan.

În schimb, spune Bolojan, „au preferat să ia bonusuri de performanță în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut de 150.000 – 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au”.

„În loc să facă aceste investiții, dacă le-ar fi făcut, ar fi lăsat foarte multe spații, foarte puține spații de tranzacționat pe piețe Și cei care fac bani din operațiuni care se întâmplă pe piețele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mișcare și prețul energiei ar fi scăzut”, a mai spus Bolojan.

Mizele numirii unui nou director general

În această perioadă are loc la Hidroelectrica un proces de selecție a unui nou director general și a unui director financiar. Hidroelectrica a atribuit contractul de servicii de recrutare către firma Pluri Consultants Romania SRL la un preț care reprezintă 35% din valoarea estimată inițial de companie. 

Atribuirea de către Hidroelectrica a contractului de recrutare a fost contestată de un competitor, ​Asocierea Incressa Services SRL & Ace Recruit SRL, la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor care, mai departe, a dispus trimiterea dosarului către Tribunalul București. 

Potrivit contestațiilor, Hidroelectrica este acuzată că a atribuit contractul înainte de expirarea termenului pentru contestații și în ciuda faptului că nu au fost depuse în termenul legal unele documente obligatorii.

​Compania neagă orice influență politică în acest proces, într-un răspuns către HotNews. 

În noiembrie 2025 Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis să anuleze procesul de numire a unui director general și a unui director financiar al companiei, chiar dacă acest lucru însemna pierderea unor bani din PNRR. 

Surse din Hidroelectrica au declarat atunci pentru HotNews că procedura a fost anulată deoarece persoana care fusese selectată pentru funcția de director general, de către un consultat independent, era „din afara calculelor politice”. 

După anularea procedurii de selecție din toamnă, Consiliul de Supraveghere a decis numirea lui Bogdan Badea ca director general interimar. Acesta a mai fost director general al companiei în perioada 2017 – 2023. În 2019, după doi ani de interimat, a fost selectat chiar de Pluri Consultants, firma desemnată în prezent să se ocupe de noua procedură de selecție. Surse din companie spun că Bogdan Badea și-a depus deja candidatura pentru un nou mandat, pe actuala procedură.