Elitele Rusiei devin tot mai neîncrezătoare față de Vladimir Putin, scrie un ziar american: „Până de curând, presupuneau că avea un plan”

Înrăutățirea situației economice, intensificarea represiunii și blocarea internetului au provocat o ruptură amplă în cercurile conducătoare ale Kremlinului, relatează The Washington Post, citat de ediția în limba rusă a publicației de opoziție The Moscow Times.

Mai multe surse, inclusiv una despre care jurnaliștii de la The Post afirmă că provine din interiorul guvernului rus, au declarat pentru ziarul american că un conflict între oficialii Administrației Prezidențiale a lui Vladimir Putin, condusă de Serghei Kirienko, și Serviciul Federal de Securitate (FSB) escaladează. Potrivit surselor, temutul serviciu de securitate al Rusiei ar insista asupra unor restricții stricte privind accesul la internet, considerând că rețelele sociale ar putea fi folosite pentru a mobiliza opoziția față de regim.

Accesul la internetul mobil a fost pe larg restricționat în Rusia încă de anul trecut din cauza îngrijorărilor că acesta poate fi folosit de forțele ucrainene pentru a-și coordona atacurile cu drone pe teritoriul rusesc.

Cel mai recent, autoritățile ruse au decis să blocheze parțial accesul la internet mobil în Moscova, Sankt Petersburg și Kazan, din cauza temerilor că ucrainenii ar putea lansa atacuri cu drone asupra festivităților ce vor fi organizate de Rusia în data de 9 mai, când țara condusă de Putin celebrează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei Naziste în al Doilea Război Mondial.

Controlarea internetului de către FSB a lovit în popularitatea lui Vladimir Putin

Transferarea oficială a internetului sub controlul FSB în luna februarie a acestui an a redus deja rata de popularitate a lui Putin la cel mai scăzut nivel din 2018 încoace. Guvernul rus adoptase atunci o reformă nepopulară a sistemului de pensii.

Un sondaj publicat recent de VTsIOM, centrul de sondare a opiniei publice controlat de guvernul rus, a arătat că popularitatea lui Putin a scăzut la 65,6% la sfârșitul lunii aprilie.

Schimbarea de dispoziție la Kremlin este atât de vizibilă încât „e ca și cum aerul din Rusia s-ar fi schimbat”, a scris Alexander Baunov, cercetător senior la Centrul Carnegie, într-o analiză publicată pe 30 aprilie.

„Peste tot domnește un haos administrativ mărunt și neimportant. O lucrare a redactorului-șef al RT apare brusc printre candidații la un premiu literar după ce lista a fost publicată, în timp ce marele [regizor Alexander] Sokurov este invitat la festivalul de la Moscova pentru a-și accepta premiul și nu îl primește. Cărțile scrise de clasicii literaturii sunt pline de avertismente prevestitoare, echivalându-le vizual cu lucrările unor agenți străini. Autoritățile competente publică online planuri de apărare pe termen lung și se dovedește că plănuiesc să se apere împotriva dronelor inamice chiar și în 2030”, explică acesta.

„Atitudinile față de Putin se schimbă. Optimismul economic și patriotismul cotidian asociat, care celebrează supraviețuirea mai degrabă decât dezvoltarea, dispar. În cele din urmă, există o recunoaștere a imposibilității de a câștiga un război care s-a schimbat, minimizând avantajele Rusiei”, subliniază cercetătorul.

„Este imposibil să ni-l imaginăm pe Putin de dinainte de război”

„Evenimentele recente din Rusia indică faptul că sistemul se luptă să facă față presiunii tot mai mari”, afirmă și politologa Tatiana Stanovaia. Ea notează într-un mesaj publicat pe „X” că tensiuni interne tot mai mari, intrigi din culise în rândul elitei, zvonuri despre o lovitură de stat, controale mai stricte și mai reactive, temerile de a pierde acest control și vulnerabilitatea tot mai mare la atacuri și asasinate ucrainene au făcut ca presiunea să ajungă la Moscova într-un punct în care „a început să amenințe pozițiile personale ale prea multor participanți”.

„Până de curând, mulți presupuneau că Putin avea un plan, chiar dacă acesta era pur și simplu să continue războiul. Acum, cresc îndoielile că un astfel de plan există măcar”, a adăugat ea.

Critici la adresa regimului vin în mod atipic și din partea unor voci de la care Kremlinul se aștepta cel mai puțin. Apelul subit al bloggeriței Victoriei Bonia către Putin a fost susținut și de Ghenadi Ziuganov, liderul de cursă lungă al comuniștilor ruși, care l-a avertizat pe președinte cu privire la amenințarea unei revoluții precum cea din 1917.

Bloggerul și propagandistul pro-război Ilia Remeslo, un fost subordonat al lui Kirienko, cere încarcerarea lui Putin. Președintele rus „își pierde puterea magică”, scrie analistul Baunov.

„Puterea rămâne în mâinile sale, neîmpărțită, dar magia puterii se estompează. Și adevărata sa formă iese la iveală. Oamenii îl observă din ce în ce mai mult pe bătrânul agitat, cu picioare subțiri, mușchii topindu-se sub costumul lăsat. Acum este imposibil să ni-l imaginăm pe Putin de dinainte de război, cu pieptul gol și călare pe un cal negru”, consideră acesta.

Situația din Rusia, comparată cu cea de la jumătatea anilor ’90

Potrivit uneia dintre sursele jurnaliștilor de la The Washington Post, ruptura din cadrul elitei Kremlinului a atins aceleași proporții ca în 1996, când un Boris Elțin a cărui popularitate era în declin puternic se pregătea pentru alegeri prezidențiale.

Pe atunci, „șoimii” îl îndemnau pe Elțin să anuleze sau să amâne alegerile și să impună legea marțială, în timp ce oligarhii insistau asupra organizării unei campanii electorale, sperând să profite de pe urma acesteia și să exercite cât mai mult control posibil.

Rusia urmează să organizeze alegeri parlamentare în această toamnă.

„Într-un fel, istoria se repetă”, a declarat o sursă pentru The Post. „Kirienko și echipa sa încearcă să-l convingă pe Putin că poate controla situația din țară prin tactici politice. Între timp, a doua parte, FSB, încearcă să-l convingă pe Putin că singura modalitate de a stabiliza țara este prin metode brutale și prin strângerea șuruburilor”, a adăugat aceasta.