Suedia pregătește închisoarea de la vârsta de 13 ani pentru minorii condamnați de fapte grave
Creșterea din ultimul deceniu a numărului atacurilor comise cu arme de foc și a atentatelor cu bombă, dintre care zeci au fost comise de minori ce au intrat în bande infracționale, a diferențiat Suedia de alte state europene și a lăsat autoritățile în fața unei probleme urgente: ce să facă cu copiii care ucid?, relatează Reuters.
Guvernul de centru-dreapta, aflat la putere din 2022 și care se pregătește acum pentru alegerile parlamentare din septembrie, spune că abordarea blândă de până acum față de criminalii juvenili a eșuat și că a venit momentul unei înăspriri.
În condițiile în care infracționalitatea este din nou o temă-cheie în timul campaniei electorale, guvernul propune trimiterea copiilor sub vârsta de 15 ani la închisoare, în locul plasării lor în sistemul de asistență socială.
Însă unii experți și parlamentari avertizează că aceasta este abordarea greșită.
Suedia se confruntă cu un val de infracționalitate organizată, rețele implicate în traficul de droguri, fraude de amploare și jafuri, care le aduc bandelor aproximativ 185 de miliarde de coroane suedeze (20 de miliarde de dolari) pe an.
Poliția estimează că există 17.500 de membri activi ai bandelor și 50.000 de persoane asociate acestora. Ele folosesc rețelele sociale pentru a recruta adolescenți și, în unele cazuri, copii de doar 11 ani, pentru a comite crime și atentate cu bombă.
Îngrijorările provocate de acestea au crescut în ultimii ani, în condițiile în care bandele au început să își extindă activitățile și în celelalte țări nordice.
Guvernul suedez vrea ca minorii sub vârsta de 15 ani să poată fi inculpați pentru omor sau tentativă de omor
Potrivit unui nou proiect de lege, vârsta răspunderii penale va fi redusă de la 15 la 13 ani – sub nivelul majorității țărilor europene – iar minorii condamnați pentru cele mai grave infracțiuni vor fi închiși în penitenciare speciale. Unul dintre acestea va fi destinat fetelor.
„Avem o situație de urgență”, a declarat în aprilie Gunnar Strömmer, ministrul suedez al justiției.
„Anul trecut, 52 de copii sub vârsta de 15 ani au fost implicați în procese judiciare, fiind suspectați de omor sau tentativă de omor. Deci nu vorbim despre furt, nici măcar despre agresiune sau jaf. Vorbim despre omor”, a subliniat el.

Parlamentul urmează să voteze pe 15 iunie legea, care prevede că va putea fi revizuită după cinci ani.
Reducerea vârstei răspunderii penale este una dintre noile tactici pentru combaterea violenței bandelor; altele includ pedepse cu închisoarea mai lungi și extinderea puterilor poliției.
Guvernul de dreapta susține că măsurile sale dau rezultate. În 2025, 44 de persoane au fost împușcate mortal, în scădere față de un vârf de 62 în 2022. Iar tot mai mulți membri ai bandelor au ajuns în închisoare.
Însă oprirea recrutării de copii de către bande va fi mult mai dificilă. Guvernul spune că închisoarea va acționa ca factor de descurajare, iar programele intensive de reabilitare vor preveni recidiva.
Pubertate în închisoare
La închisoarea Rosersberg aflată la nord de Stockholm, un penitenciar reconstruit pentru cei mai violenți infractori adolescenți, viața din detenție se va concentra pe educație.
În timpul liber, deținuții se vor putea uita la televizor, se vor putea juca jocuri video sau se vor putea antrena în sala de sport. Celulele vor fi încuiate de la ora 20:00 în fiecare seară.
Gabriel Wessman, directorul penitenciarului, se așteaptă să primească primii deținuți după trecerea verii. El susține că cea mai mare provocare, comparativ cu deținuții adulți, va fi să le ofere adolescenților confort și sprijin, în condițiile în care unii nu au trăit niciodată departe de părinți.
„Ei vor crește aici”, subliniază Wessman, adăugând că închisoarea trebuie să îi ajute să treacă prin pubertate. Telefoanele nu sunt permise, iar lecțiile de șah vor ajuta la concentrare. Dar, spune oficialul, tinerii au nevoie și de o formă de descărcare emoțională.
„Nu este chiar neobișnuit în lumea de afară ca băieții de această vârstă să aibă jucării de pluș”, afirmă acesta. „Poate ar trebui să ne asigurăm că există una în fiecare celulă”.

Recidivă pe scară largă a infractorilor juvenili din Suedia
Până acum, infractorii minori din Suedia găsiți vinovați de fapte grave erau de competența serviciilor sociale. Însă acest sistem este considerat pe scară largă un eșec. Un raport al Oficiului Național de Audit din Suedia arată că nouă din zece tineri membri ai bandelor ce au ajuns în centre de plasament revin la infracționalitate.
Opt din zece ajung la închisoare ca adulți.
Guvernul susține că încarcerarea va proteja publicul, va face dreptate victimelor și va rupe legăturile cu bandele. Criticii sunt însă îngrijorați de impactul asupra copiilor.
„Un copil de 13 ani este un copil – nici măcar nu are vârsta legală pentru a cumpăra băuturi energizante”, a declarat pentru Reuters Wilma Roth, purtătoare de cuvânt a Partidului de Centru din opoziție. „Copiii sub 15 ani care comit infracțiuni grave ar trebui preluați în îngrijire și tratați, nu închiși”, subliniază ea.
Îngrijorări au fost exprimate și de autorități de aplicare a legii și cele din sistemul penitenciar.
Marea Britanie și Irlanda de Nord – unde vârsta răspunderii penale este 10 ani – dezbat în schimb ridicarea acestui prag.
Danemarca a experimentat în 2010 reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani, însă cercetătorii au concluzionat că nu a avut niciun efect asupra nivelului infracționalității
Felipe Estrada Dorner, un profesor de criminologie de la Universitatea din Stockholm a declarat că încarcerarea copiilor deja marginalizați riscă să le afecteze șansele în viață, dar că societatea trebuie protejată.
„Nu putem avea criminali care comit omoruri umblând pe străzile noastre”, a afirmat acesta pentru Reuters.