Sari direct la conținut

Confruntată cu un ciclu fără sfârșit al violenței, Suedia pregătește o măsură controversată împotriva bandelor infracționale

HotNews.ro
Polițiștii suedezi investighează o crimă, Foto: Johan Nilsson / AP / Profimedia
Polițiștii suedezi investighează o crimă, Foto: Johan Nilsson / AP / Profimedia

Guvernul suedez a anunţat vineri că intenţionează să permită mărturii anonime în anchetele şi procesele împotriva bandelor organizate de infractori, o măsură controversată menită să pună capăt „legii tăcerii”, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

Suedia are dificultăţi în combaterea violenţei grupărilor de infractori care luptă între ele pentru controlul asupra traficului de droguri; conflictele între bande sunt marcate de multe ori de schimburi de focuri şi de atacuri cu dispozitive explozive artizanale.

Poliţia a raportat anul trecut 363 de incidente cu arme de foc, soldate cu 53 de morţi, atribuite bandelor. Problema infracționalității violente a scăpat atât de mult de sub control în Suedia încât ea riscă acum să se răspândească în Norvegia și Danemarca.

„Bandele de infractori ameninţă martorii şi le impun să tacă. Asta înseamnă că numeroase anchete penale care implică reţele infracţionale sunt dificil de dus la bun sfârşit”, a argumentat într-un comunicat ministrul suedez al justiţiei, Gunnar Strommer.

El a susţinut că „trebuie să punem capăt acestei culturi a tăcerii şi să întărim protecţia martorilor”.

Guvernul suedez spune că mărturiile anonime împotriva bandelor vor fi acceptate cu o condiție

Mărturiile anonime vor fi acceptate numai în caz că există un „risc concret” ca martorii sau apropiaţii acestora să cadă victime ale unor infracţiuni grave, a precizat executivul de la Stockholm.

Infracţiunea presupusă pentru care se depun astfel de mărturii trebuie să fie pedepsită cu cel puţin doi ani de închisoare şi totodată anonimatul trebuie echilibrat cu posibilitatea acuzaţilor de a-şi pregăti apărarea.

Măsura a fost una din promisiunile din programul coaliţiei guvernamentale susţinute de extrema dreaptă, care a ajuns la putere în 2022 cu angajamente cum ar fi combaterea criminalităţii şi reducerea migraţiei.

Însă această măsură este una controversată din cauza problemelor de natură juridică pe care le-ar ridica și juriștii se așteaptă ca ea să fie contestată până la Curtea Supremă de la Stockholm.

Consiliul Legislativ al Suediei, care analizează proiectele de lege pregătite de guvern în vederea înaintării către parlament, critică ideea; instituţia a apreciat în mai că avantajele ar fi probabil „foarte limitate”, în schimb există preocupări de ordin juridic.

Strommer a dat asigurări că versiunea revizuită a legii care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie a ţinut cont de aceste obiecţii. 

INTERVIURILE HotNews.ro