Menopauza poate avea până la 72 de semne diferite. „Dacă fiecare simptom este analizat separat, femeia poate primi răspunsul «că nu are nimic»” 

Pentru multe femei, menopauza nu începe brusc și nu se reduce la un singur simptom, ci reprezintă un tablou complex de manifestări – până la 72 de simptome, de la bufeuri, tulburări de somn și anxietate, până la ceață mentală, palpitații sau oboseală persistentă. De cele mai multe ori, aceste semne sunt tratate separat, ca probleme independente, deși în realitate menopauza trebuie privită ca un întreg. Acesta a fost mesajul central al conferinței „Let’s Talk About Menopause“, cu tema „72 de manifestări ale menopauzei“, desfășurată la Iași în luna aprilie, organizată de Rețeaua de Sănătate Regina Maria și Superage. Medici din cadrul Centrului de Menopauză din Iași, alături de Ileana Badiu, cofondatoare a Asociației „Sunt la Menopauză“ şi inițiatoarea proiectului Superage au subliniat nevoia unei schimbări de paradigmă: înțelegerea menopauzei ca etapă firească din viața femeii, care implică mai multă informare, prevenție și o abordare medicală integrată, care corelează toate simptomele și transformările prin care trece pacienta. 

Menopauza marchează sfârșitul perioadei fertile și apare, de regulă, între 45 și 55 de ani. Ea este confirmată medical după 12 luni consecutive fără menstruație și este determinată de scăderea progresivă a nivelului de hormoni estrogen și progesteron. 

„Din punct de vedere fiziologic, menopauza apare pe fondul încheierii funcției ovariene reproductive și a producției de hormoni. Ovarele nu mai reușesc să asigure o secreție hormonală suficientă și nici dezvoltarea foliculilor necesari ovulației și obținerii unei sarcini. În ceea ce privește vârsta de instalare, studiile realizate pe cohorte mari arată că menopauza apare, în medie, în jurul vârstei de 51 de ani, de regulă între 45 și 55 de ani“, a explicat dr. Alexandra Cristofor, medic specialist Obstetrică – ginecologie, în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria Iași (FOTO), în cadrul conferinței „Let’s Talk About Menopause“.

Ce este perimenopauza și de ce durează până la 10 ani

În acest context, medicii atrag atenția că schimbările nu apar brusc la momentul instalării menopauzei, ci sunt precedate de o etapă de tranziție mai puțin cunoscută, dar esențială pentru înțelegerea întregului proces, și anume, perimenopauza. 

Aceasta este perioada care precede instalarea menopauzei și poate începe cu câțiva ani înainte de oprirea definitivă a menstruației. În acest interval, activitatea ovariană devine neregulată, iar nivelurile hormonale fluctuează, ceea ce poate duce la apariția unor simptome variate, precum cicluri menstruale neregulate, bufeuri, tulburări de somn, schimbări de dispoziție sau dificultăți de concentrare.

„În perimenopauză, ciclurile încep să devină anovulatorii, pe fondul unei insuficiențe ovariene relative, ceea ce înseamnă că ovulațiile nu mai apar în mod constant. De aici și apariția unor cicluri menstruale neregulate — mai abundente, întârziate sau, dimpotrivă, la intervale mai scurte, uneori chiar de două ori într-o lună. Toate aceste modificări sunt determinate de scăderea funcției ovariene. În această perioadă pot apărea numeroase simptome, în unele clasificări fiind descrise peste 70 de manifestări asociate perimenopauzei“, a explicat dr. Cristofor.

Medicul subliniază că această diversitate de manifestări face ca perimenopauza să fie o etapă complexă, cu o semnificație clinică importantă, dar încă insuficient recunoscută în practica medicală. „Este o etapă foarte relevantă din punct de vedere clinic, însă paradoxal insuficient recunoscută în practica medicală. Durata perimenopauzei este variabilă, putând fi cuprinsă, în medie, între 4 și 8 ani, uneori chiar până la 10 ani, din momentul debutului simptomatologiei și până la instalarea menopauzei propriu-zise“, a mai spus dr. Cristofor.

De la ceață mentală la dureri articulare: cum arată cu adevărat menopauza

Începând din perimenopauză și continuând în menopauză, simptomele pot fi multiple și variate, cu impact asupra mai multor sisteme ale organismului. „Din păcate, în discursul public, menopauza este încă redusă în principal la bufeuri. În realitate însă, vorbim despre un întreg sindrom, cu manifestări multisistemice, care se regăsesc atât în perimenopauză, cât și în menopauză“, a explicat medicul ginecolog.

Pe partea cardiovasculară apar frecvent bufeurile, palpitațiile, transpirațiile nocturne sau episoadele de hipertensiune. Din punct de vedere neurologic, multe persoane descriu ceață mentală (brain fog), dificultăți de concentrare, amețeli, vertij, cefalee sau migrene. Pot apărea și manifestări reumatologice și musculo-articulare, precum durerile de umeri, șolduri sau spate, rigiditatea articulară și durerile musculare.

La nivel urogenital sunt frecvente uscăciunea vaginală, senzația de arsură sau disconfort, durerile la contact sexual, urinările frecvente, urgența urinară ori infecțiile urinare recurente. 

În același timp, nu trebuie ignorată nici componenta psihologică și emoțională, care poate include anxietate, iritabilitate, schimbări de dispoziție, tulburări de somn, oboseală psihică și scăderea energiei sau a motivației. 

De ce medicii nu văd imaginea de ansamblu și ce pierde pacienta

Din cauza unei abordări medicale adesea fragmentate, fiecare specialist tinde să interpreteze simptomele prin prisma propriei specialități. „Neurologul poate observa «ceața mentală», psihiatrul vede că ai anxietate nou instalată sau dificultăți cognitive, iar reumatologul observă că ai dureri musculare și articulare, pe care încearcă să le atribuie unei cauze organice distincte“, a subliniat dr. Cristofor.

Investigațiile sunt esențiale pentru a exclude eventuale afecțiuni importante, însă specialiștii atrag atenția că problema nu se oprește aici. Dacă simptomele sunt analizate izolat, fără a fi privite în ansamblu, pacienta este cea care ajunge să piardă cel mai mult.

„Dacă ne limităm la investigarea fiecărui simptom separat, pacienta primește adesea răspunsul că analizele sunt bune sau primește un tratament simptomatic de scurtă durată. Pentru ea, acest lucru poate fi extrem de frustrant, pentru că pleacă acasă fără o explicație clară și fără o soluție reală“, a explicat și dr. Irina Mihaela Abdulan, medic specialist Medicină internă în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria Iași (FOTO). 

Cum arată o consultație corectă la Centrul de Menopauză

În acest context, medicii spun că este important să fie schimbat modul în care este privită pacienta la menopauză, astfel încât simptomele să nu mai fie abordate separat, ci în legătură unele cu altele. „Este important să avem o abordare integrată asupra femeii la menopauză și să reunim toate aceste simptome într-un singur sindrom al menopauzei. Pentru că nu este suficient să tratăm, de exemplu, doar durerea de spate“, a transmis și dr. Cristofor.

Pentru a înțelege transpunerea în practică a acestui model integrat, dr. Irina Mihaela Abdulan a detaliat parcursul clinic al pacientei în cadrul Centrului de Menopauză din Iași. „Pacienta la menopauză nu poate fi evaluată fragmentat. Abordarea noastră poate începe cu un consult de ginecologie sau endocrinologie, dar adesea debutează cu un consult de Medicină Internă, ce presupune o evaluare clinică inițială și o anamneză amănunțită, realizându-se astfel profilul global al stării de sănătate. Având în vedere că menopauza poate asocia până la 72 de simptome diferite, ghidăm pacienta către consulturi interclinice specifice. Ulterior, pe baza concluziilor interdisciplinare, elaborăm și inițiem o schemă terapeutică adaptată nevoilor sale”, a punctat dr. Irina Mihaela Abdulan.

În aceeași direcție, dr. Călin Todoran, medic primar Obstetrică – ginecologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria din Cluj a subliniat, în cadrul evenimentului, importanța personalizării tratamentului și a colaborării între specialități, afirmând că „este importantă o evaluare individualizată, de către o echipă multidisciplinară, pentru ca terapia să fie adaptată fiecărei paciente în parte“.

De ce unele femei au simptome severe, iar altele aproape deloc

Specialiștii spun că experiența menopauzei diferă foarte mult de la o femeie la alta, iar acest lucru ține de ceea ce medicii numesc variabilitate interpersonală. Cu alte cuvinte, fiecare organism reacționează diferit la schimbările hormonale specifice perimenopauzei și menopauzei.

„Nu contează întotdeauna nivelul absolut de estrogen, ci mai ales fluctuațiile hormonale și felul în care organismul reacționează la ele“, explică dr. Abdulan. Astfel, două femei pot avea același nivel de estradiol, dar simptome complet diferite: una poate avea bufeuri severe, anxietate, insomnii și ceață mentală, în timp ce cealaltă poate traversa această perioadă cu manifestări minime.

Diferența este dată, în mare parte, de instabilitatea nivelului de estrogen. La unele femei, hormonii fluctuează foarte mult, iar aceste variații accentuate sunt asociate cu simptome mai intense. În plus, fiecare persoană are o sensibilitate diferită a receptorilor de estrogen, ceea ce înseamnă că organismul nu răspunde identic la aceleași niveluri hormonale.

Un rol important îl joacă și factorii genetici și neuroendocrini. „Fiecare femeie are un profil biologic unic, ceea ce face imposibilă încadrarea tuturor într-un singur tipar al menopauzei“, a mai precizat medicul. 

De asemenea, stilul de viață poate influența semnificativ intensitatea simptomelor. Sedentarismul, fumatul, obezitatea, lipsa exercițiului fizic, stresul cronic sau un stil de viață dezorganizat pot accentua manifestările menopauzei și pot agrava probleme de sănătate deja existente.

Adesea, în spatele simptomelor severe ale menopauzei se ascunde încă un complice tăcut: deficitul de micronutrienți. Nivelurile scăzute de vitamina D, B12, acid folic, fier, magneziu sau calciu se pot suprapune peste tabloul clinic al menopauzei, amplificându-i efectele. Iată de ce o suplimentare corect ghidată medical devine esențială. „În viziunea noastră, ținta terapeutică a evoluat: nu ne mai mulțumim doar cu o valoare «normală» pe foaia de analize, ci urmărim atingerea unor niveluri serice optime, capabile să redea cu adevărat starea de bine a pacientei.“

Articol susținut de Regina Maria