Menopauza crește riscul de boli de inimă. 6 măsuri eficiente ce reduc riscul cardiovascular

Pe parcursul vieții reproductive, femeile au un risc cardiovascular mai scăzut decât bărbații. După menopauză, acest avantaj dispare, iar pericolul apariției bolilor de inimă crește semnificativ. Modificările hormonale, inclusiv scăderea estrogenului, declanșează procese fiziologice care afectează sănătatea inimii. Potrivit studiilor, aceste schimbări pot duce la hipertensiune arterială, rigidizarea arterelor și creșterea nivelului de colesterol, accentuând predispoziția către dezvoltarea sau agravarea bolilor de inimă.

Dr. Glen Pyle, cercetător în cardiologie moleculară la Universitatea Guelph, din Canada, a explicat că schimbările de la nivelul inimii se declanșează cu mult înainte de simptomele menopauzei, precum bufeurile. Studiile echipei sale au demonstrat că aceste modificări debutează la nivel molecular cu ani înainte ca menopauza să fie confirmată prin încetarea menstruației. Schimbările implică inflamații și distrugeri celulare care fac inima mai vulnerabilă la infarct, aritmii și insuficiență cardiacă.

„Chiar dacă funcția cardiacă rămâne normală, căile moleculare din interiorul celulelor încep să se schimbe,” a atenționat dr. Pyle. În plus, sensibilitatea celulelor cardiace la estrogen scade progresiv. 

Legătura dintre estrogen și sănătatea inimii

Scăderea nivelului de estrogen, caracteristică menopauzei, influențează direct sănătatea cardiovasculară. Potrivit dr. Robin Noble, medic ginecolog și consilier medical, estrogenul are efecte vasodilatatoare, reducând inflamația și stresul oxidativ care contribuie la formarea plăcilor aterosclerotice. Aceste efecte cardioprotectoare dispar odată cu reducerea estrogenului, crescând riscul de boli cardiovasculare.

„După menopauză, nivelul scăzut de estrogen favorizează creșterea colesterolului LDL (rău) și a grăsimii viscerale, duce la rigidizarea arterelor și la hipertensiune arterială”, a adăugat dr. Jennifer Wong, medic cardiolog. 

În plus, simptome precum bufeurile, transpirațiile nocturne și insomniile sunt asociate cu un risc mai mare de fibrilație atrială, potrivit unui studiu din 2023. 

„Înainte de menopauză, când nivelurile de estrogen sunt ridicate, femeile au un risc considerabil mai scăzut de boli de inimă și hipertensiune arterială comparativ cu bărbații. Totuși, după menopauză, odată cu scăderea nivelului de estrogen, riscul de boli cardiovasculare la femei crește și depășește riscul întâlnit la bărbații de aceeași vârstă,” a subliniat și dr. Deborah Matthew, medic și consilier medical. 

Factorii de risc și simptomele asociate

Menopauza aduce cu sine modificări fizice și metabolice care cresc riscul bolilor cardiovasculare:

• Metabolismul: creșterea cantității de grăsime viscerală, scăderea masei musculare și rigidizarea vaselor de sânge;
• Somnul: insomniile frecvente și somnul întrerupt sunt corelate cu inflamația crescută și riscul de boli cronice;
• Stresul: stresul și anxietatea asociate cu menopauza pot agrava simptomele existente și influența sănătatea inimii;
• Sindromul metabolic: creșterea glicemiei, colesterolului rău și tensiunii arteriale sunt indicatori care necesită monitorizare constantă.

Aceste schimbări cresc vulnerabilitatea la boli precum hipertensiunea, ateroscleroza, aritmiile și insuficiența cardiacă. Femeile care intră precoce la menopauză (înainte de 45 de ani) sau cele cărora le-au fost îndepărate chirurgical ovarele prezintă un risc și mai mare.

Ce poți face ca să-ți menții inima sănătoasă la menopauză

Deși riscul cardiovascular crește odată cu menopauza, există mai multe măsuri care pot contribui la reducerea acestuia. Specialiștii recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos, ce include o alimentație echilibrată, activitate fizică, renunțarea la fumat și evitarea alcoolului. La acestea se adaugă controalele medicale regulate. 

De asemenea, pentru unele femei, terapia hormonală poate fi de ajutor în gestionarea simptomelor menopauzei și pentru reducerea riscului cardiovascular. Cu toate acestea, substituția hormonală nu e indicată tuturor. 

1. Analize regulate 

Investigațiile medicale regulate sunt necesare pentru evaluarea sănătății inimii, mai ales după menopauză. Este recomandată monitorizarea anuală a tensiunii arteriale, glicemiei, colesterolului (LDL, HDL și trigliceride) și indicelui de masă corporală (IMC). În cazul în care rezultatele indică factori de risc crescuți, medicul poate solicita investigații suplimentare, precum:

• Electrocardiograma (ECG): pentru a verifica ritmul și activitatea electrică a inimii;
• Ecografia cardiacă: pentru evaluarea structurii și funcției inimii;
• Testele de stres cardiac: pentru a analiza cum reacționează inima la efort;
• Analize pentru markerii inflamatorii, cum ar fi proteina C-reactivă (CRP), care poate semnala riscul de ateroscleroză.

Pentru femeile cu antecedente familiale de boli cardiovasculare sau cu factori de risc semnificativi, aceste controale pot fi recomandate la intervale mai scurte, cum ar fi la 6 luni. Este important ca investigațiile să fie integrate într-un plan personalizat, realizat împreună cu un medic specialist.

2. Alimentația echilibrată

Dieta influențează în mod direct sănătatea cardiovasculară și poate contribui semnificativ la reducerea riscurilor asociate. Potrivit Asociației Americane a Inimii, dietele în stil DASH sau mediteranean sunt cele mai benefice, datorită conținutului ridicat de legume, fructe, cereale integrale, grăsimi sănătoase și proteine slabe. Reducerea consumului de sare, zahăr și alimente procesate ajută la menținerea elasticității arterelor și la prevenirea inflamației cronice.

Alimentele bogate în omega-3, precum peștele gras (somon, sardine), nucile și semințele de in, sunt importante pentru sănătatea inimii. De asemenea, reducerea aportului de grăsimi saturate și trans contribuie la scăderea colesterolului LDL.

„În perioada menopauzei, dieta mediteraneană care include legume și pește, este considerată una dintre cele mai sănătoase, datorită reducerii grăsimilor animale, proteinelor animale și evitării alimentelor ultra-procesate. Postul intermitent poate fi, de asemenea, o strategie sănătoasă,” a completat dr. Robin Noble. 

3. Exercițiile fizice

Activitatea fizică regulată sprijină sănătatea inimii și îmbunătățește compoziția corporală. Antrenamentele de forță și de rezistență sunt recomandate de cel puțin două ori pe săptămână pentru a menține densitatea osoasă și masa musculară. Acestea sunt complementate de exerciții de echilibru și flexibilitate.

Exercițiile aerobice, precum mersul rapid, alergatul sau înotul, sunt benefice pentru sănătatea inimii, îmbunătățind circulația și capacitatea pulmonară. Asociația Americană a Inimii recomandă un minimum de 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână.

4. Somnul odihnitor

În perioada menopauzei, multe femei se confruntă cu insomnii, treziri nocturne sau tulburări de somn cauzate de bufeuri și transpirații nocturne. Aceste probleme pot fi reduse prin adoptarea unei rutine sănătoase, cum ar fi stabilirea unui program regulat de culcare, evitarea alimentelor grele sau a cofeinei înainte de somn și utilizarea unor tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația.

Pentru femeile care continuă să aibă dificultăți, specialistul poate recomanda terapia comportamentală pentru insomnie sau tratamente specifice pentru simptomele menopauzei. Somnul insuficient este asociat cu inflamații crescute, tensiune arterială ridicată și alți factori care pot afecta negativ sănătatea cardiovasculară.

5. Îmbunătățirea sănătății mintale

Schimbările hormonale, simptomele fizice și stresul pot crește riscul de anxietate și depresie, care, la rândul lor, influențează sănătatea inimii.

„Atunci când ești stresat, anxios sau deprimat, este posibil să te simți copleșit, iar ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc. De asemenea, este frecvent ca stările depresive să ducă la alegeri nesănătoase de stil de viață, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, reducerea orelor de somn sau lipsa de activitate fizică – toate acestea având efecte negative asupra sănătății inimii,” a explicat dr. Garima Sharma, profesor asociat la Johns Hopkins Medicine. 

Specialiștii recomandă tehnici precum meditația, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală pentru a reduce stresul și a îmbunătăți sănătatea mintală. De asemenea, interacțiunile sociale și menținerea unor hobby-uri pot ajuta la reducerea riscurilor asociate cu izolarea socială și stresul prelungit.

6. Renunțarea la fumat și evitarea alcoolului

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea riscului cardiovascular. Nicotina afectează elasticitatea vaselor de sânge, favorizând ateroscleroza. De asemenea evitarea alcoolului poate contribui la menținerea sănătății inimii. Deși, se credea initial că alcoolul face rău doar dacă e consumat în cantități mari, acum specialiștii au precizat clar că: „Nu contează cât de mult bei – riscul pentru sănătatea consumatorului începe de la prima picătură a oricărei băuturi alcoolice.”

Terapia hormonală trebuie personalizată și suprevegheată de medic

Terapia de substituție hormonală (HRT) a fost mult timp considerată o soluție pentru reducerea riscului cardiovascular. Potrivit unor studii recente, inițierea acesteia în primii 10 ani de la menopauză poate reduce progresia aterosclerozei și mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare. Totuși, terapia trebuie personalizată și atent discutată cu un medic specialist, urmând ca femeile care o urmează și beneficieze de supraveghere medicală periodică.

SURSA FOTO: Dreamstime.com