Guvernul Bolojan a sesizat CCR în conflictul cu Înalta Curte pe tema restanțelor salariilor pentru magistrați. „Ingerință directă în activitatea executivă a statului”
Cabinetul Bolojan a decis joi să sesizeze Curtea Constituțională privind un posibil conflict juridic între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății unor restanțe salariale câștigate de magistrați.
Înalta Curte acuză Guvernul de „presiuni asupra justiției”
Instanța supremă a transmis un comunicat de presă în care îl acuză pe Ilie Bolojan că, prin declarațiile făcute, „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.
Comunicatul integral poate fi consultat aici.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi, după ședința de Guvern, că va sesiza CCR.
Prim-ministrul a explicat de ce este nevoie să facă acest lucru.
„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive. și legislative”, a spus Bolojan.
Șeful Guvernului a subliniat că instanța nu au competența și nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici, acuzând că este perturbat echilibrul bugetar, un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.
Sesizarea, trimisă joi la CCR
Bolojan a precizat că a înregistrat joi sesizarea la CCR.
„În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern”, a menționat Bolojan.
Premierul a mai spus că nu poate pune în aplicare o eventuală decizie favorabilă pentru ICCJ, deoarece Guvernul are drepturile amputate în perioada de interimat.
O discuție privind sesizarea CCR a avut loc în timpul zilei, la reuniunea cabinetului condus interimar de șeful PNL, Ilie Bolojan.
Pe agenda ședinței de joi a Guvernului a figurat o informare privind „litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026”.
Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec, a făcut o notă în care explică de ce este oportun ca Executivul să sesizeze CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție.
„În acest context, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, se precizează în nota în care se propune analiza unei posibile sesizări a CCR.
ICCJ a dat în judecată Guvernul Bolojan pentru „refuzul nejustificat” de a aloca banii pentru restanțele salariale câștigate de magistrați în instanță
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dat în judecată, la sfârșitul lunii martie, Guvernul și Ministerul Finanțelor, pentru „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.
Statul trebuie să le plătească magistraților 2 miliarde de euro, cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe.
Demersul instanței supreme, conduse de Lia Savonea, a venit în contextul în care Guvernul a decis să amâne plățile în acest an, iar sumele alocate magistraților să fie folosite pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile.
Date necomunicate, acuza Guvernul
Guvernul României a acuzat în luna mai că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curtea de Apel București că au refuzat să îi ofere date despre miliardele de lei datorate magistraților, date solicitate pentru apărarea României într-un dosar aflat pe rolul CEDO, se arată într-un răspuns transmis de Executiv publicației G4Media.
Conform sursei citate, este vorba despre un proces în care șase magistrați cer CEDO să sancționeze România pentru că a amânat plata drepturilor salariale pe care magistrații și le-au majorat singuri prin decizii judecătorești.
Agentul Guvernamental pentru CEDO a solicitat mai multor instituții din sistemul judiciar date privind numărul proceselor salariale câștigate de magistrați și sumele plătite sau încă datorate de stat în urma acestor hotărâri.
Guvernul a susținut că lipsa acestor informații „generează un risc” ca România să piardă procesul.
„Informațiile transmise vor crea o imagine incompletă, dat fiind că Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București nu au transmis nicio informație relevantă, deși este de așteptat ca acestea să fie titulare ale unora dintre cele mai mari sume de plată privind creanțe salariale. De asemenea, trebuie notat că informațiile transmise de către Ministerul Justiției privesc exclusiv cuantumul sumelor plătite, iar nu și cuantumul sumelor datorate”, se arata în răspunsul Executivului.
Potrivit Executivului, ÎCCJ a comunicat că nu deține informații suplimentare față de cele disponibile public, iar Curtea de Apel București a invocat lipsa unor centralizări, riscul apariției unor erori și timpul limitat pentru a justifica imposibilitatea transmiterii datelor solicitate.
Guvernul a arătat că, din cauza refuzului marilor instanțe de a coopera, a fost obligat să ceară o amânare a termenului de răspuns.
Miliarde de lei plătite și alte miliarde restante
Datele comunicate Guvernului indică plăți de ordinul miliardelor de lei către magistrați.
Astfel, potrivit informațiilor furnizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în perioada 2006-2025 au fost pronunțate 3.997 de hotărâri privind drepturi salariale. Până la sfârșitul anului trecut, statul plătise aproximativ 1,7 miliarde de lei, iar alte 1,12 miliarde de lei erau încă datorate.
În cazul Consiliului Superior al Magistraturii, au fost raportate 5.626 de hotărâri judecătorești. Potrivit datelor transmise Guvernului, au fost plătite circa 118 milioane de lei, iar aproximativ 135 de milioane de lei rămâneau de achitat la finalul anului 2025.
De asemenea, curțile de apel din țară, cu excepția celor din București și Târgu Mureș, au raportat că până la finalul anului 2022 au fost plătite aproximativ 2,55 miliarde de lei în baza unor hotărâri definitive privind obligații salariale. Situația sumelor încă restante nu a fost transmisă Guvernului.
Reacția șefei Înaltei Curți
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a transmis la vremea respectivă, pentru G4Media, că „nu considerăm oportun să intrăm într-o dispută publică sau instituțională cu un Guvern aflat în regim demis”.
„Considerăm că un dialog real și constructiv trebuie purtat cu viitorul Guvern, după instalarea acestuia, legitim și cu puteri depline constituționale, într-un cadru bazat pe respect reciproc, loialitate instituțională și responsabilitate față de funcționarea statului de drept”, a declarat Savonea.
Ea a adăugat că Înalta Curte rămâne „deschisă unui dialog echilibrat și profesionist, întemeiat pe comportament instituțional și cooperare loială între autorități”.
Din cauza blocajului în criza politică, Ilie Bolojan este în continuare în fruntea Guvernului și două luni mai târziu, deși a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR.