Șeful Autorității Electorale, atacat din USR pe tema alegerilor anticipate: „Îl trimite Grindeanu să declare că nu se pot face”

Ministrul interimar al Mediului Diana Buzoianu (USR) l-a acuzat pe președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, că încearcă să argumenteze că nu se pot organiza alegeri anticipate la ordinul președintelui PSD, Sorin Grindeanu.

„Vă place cum în conferințe Grindeanu e doar venin și poftă de luptă și zice curajos cum nu fuge de alegeri anticipate…..și apoi îl trimite pe PSD-istul Țuțuianu, pe care l-a pus șef la AEP, să declare că nu se pot face alegeri anticipate cu un guvern interimar că e nevoie de ordonanțe și hotărâri de guvern?”, a scris Diana Buzoianu, într-o postare pe Facebook.

Buzoianu invocă prevederile Constituției

Vorbind despre „frica uriașă” a PSD de alegeri anticipate, Buzoianu susține că Țuțuianu, desemnat de PSD ca președinte al AEP, nu cunoaște Constituția.

„Cel mai amuzant e cum au reușit să pună un om la AEP care habar nu are că fix în situația în care nu se poate forma un guvern cu puteri depline e scris în Constituție că se pot face alegeri anticipate. Adică, mai pe înțelesul PSD-ului de la AEP: dacă ai majoritate să fie votat un guvern cu puteri depline să poți da ordonanțe, nu mai ai ce alegeri anticipate să organizezi”, a argumentat Buzoianu.

„Nu era mai simplu să zică domnul Țuțuianu: Nu vrea Grindeanu alegeri anticipate. Na. Și eu sunt parașutat în funcția asta ca să respect comenzile lui”, a continuat Buzoianu.

Replica AEP

Replica a venit din partea AEP care a transmis că Adrian Țuțuianu nu a susținut că nu sunt posibile alegerile anticipate, ci că un asemenea scrutin trebuie să îndeplinească mai multe condiții.

„Preşedintele AEP nu a afirmat niciodată că alegerile parlamentare anticipate nu pot avea loc. În toate intervenţiile sale publice, acesta a prezentat analiza şi concluziile rezultate din documentaţia elaborată de direcţiile de specialitate ale Autorităţii Electorale Permanente cu privire la condiţiile juridice, administrative şi logistice necesare organizării unui astfel de scrutin în termenul constituţional de 90 de zile. AEP nu contestă posibilitatea organizării alegerilor anticipate, ci are obligaţia legală de a semnala condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca procesul electoral să se desfăşoare cu respectarea Constituţiei, a legii şi a drepturilor electorale ale cetăţenilor”, se spune într-un comunicat al AEP, citat de News.ro.

Autoritatea Electorală Permanentă precizează că a explicat în mod transparent că respectarea termenului constituţional de trei luni pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate presupune modificarea unor termene prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

„Modificarea unei legi organice poate fi realizată numai prin lege sau, în situaţii excepţionale, prin ordonanţă de urgenţă, fiind ulterior necesară adoptarea cadrului normativ secundar, inclusiv a hotărârilor Guvernului necesare organizării scrutinului. Totodată, aceste demersuri presupun parcurgerea etapelor obligatorii de consultare interinstituţională, transparenţă decizională şi adoptare a actelor normative. În aceste condiţii, calendarul electoral ar impune reducerea cu cel puţin 15-20 de zile a unor termene procedurale prevăzute de legislaţia electorală. În egală măsură, AEP a semnalat dificultăţile logistice pe care le presupune organizarea unui scrutin anticipat într-un interval atât de scurt”, afirmă AEP.

O susținătoare a alegerilor anticipate

Diana Buzoianu a fost printre primele voci de prim rang din interiorul USR care a invocat posibilitatea alegerilor anticipate, pe 23 iunie, variantă ce ar putea fi mai acceptabilă decât un guvern monocolor al PSD.

„În loc de tot felul de calcule în Parlament pe voturi contra dorinței românilor, totuși, de ce nu vrem să ne întoarcem la români? Și nu-mi spuneți că AUR a crescut și va lua mai mult la alegeri anticipate, pentru că, repet: Cu PSD în guvern monocolor în 2 ani de zile, abia atunci vom afla ce înseamnă mișcare extremistă crescută exponențial”, afirma Buzoianu.

Obstacolele invocate de Țuțuianu

Pe măsură ce posibilitatea era invocată din ce în ce mai des, președintele AEP Adrian Țuțuianu s-a referit la alegerile anticipate într-o conferință de presă susținută pe 7 iulie.

„Scurtarea termenelor (din calendarul electoral – n.red.) implică adoptarea unui act normativ. Noi nu avem astăzi nici Parlament la lucru şi nici Guvern care să poată adopta o ordonanţă de urgenţă, iar subsecvent ar trebui adoptate cel puţin cinci hotărâri de guvern. Cu alte cuvinte, în ziua când s-a dizolvat Parlamentul ar trebui să avem ordonanţa şi ar trebui să avem cinci hotărâri de guvern şi ar însemna să încălcăm toate regulile privind transparenţa”, a declarat Țuțuianu.

Șeful AEP a precizat că este nevoie de o lege separată de reglementare a anticipatelor, care poate fi pregătită rapid de instituția pe care o conduce. Însă, nu la fel de rapid ar putea fi și adoptată, având în vedere că nu avem un guvern cu puteri depline, care să poată emite ordonanțe de urgență, iar parlamentarii sunt în vacanță.

„Dacă este să discutăm ce putem face astăzi, răspunsul este că nu putem face cam nimic. Avem capacitatea tehnică necesară pentru a pregăti un proiect de lege, problema este cine îl preia”, a comentat Adrian Țuțuianu.

„Legea 208/2015, care este actul normativ de bază, a fost gândită pentru alegeri la termen. Întregul calendar electoral, inclusiv termenele în care trebuie rezolvate anumite aspecte procedurale. (…) Un asemenea calendar, astăzi, este imposibil de respectat în contextul unor alegeri anticipate”, a mai spus el.