Primul lider de partid care reacționează la dezvăluirile despre Lucian Pahonțu: „Trebuie să răspundă”

Președintele USR, Dominic Fritz, a ieșit public cu un mesaj pe Facebook după dezvăluirile site-urilor de investigații Recorder și Snoop despre șeful SPP, Lucian Pahonțu. Șeful USR este primul lider al unui partid parlamentar care se poziționează în cazul Pahonțu.

Anterior, mai mulți parlamentari USR au ieșit public pe cazul Pahonțu. Dacă deputații Cătălin Drulă, Emanuel Ungureanu și Alexandru Dimitriu au cerut demiterea lui Pahonțu, Fritz s-a limitat în a cere explicații de la șeful SPP.

„Sunt acuzații extrem de grave la care domnul general Pahonțu trebuie să răspundă. Dacă se confirmă că a făcut parte din aparatul represiv în 1989, datorăm victimelor Revoluției și generațiilor viitoare ca el să facă un pas înapoi”, a transmis Dominic Fritz printr-o postare pe Facebook.

De asemenea, el spune că „este crucial să aflăm dacă instituțiile statului au ascuns proactiv adevărul în acest caz”.

„Cine a știut ce, când? România nu poate avea un viitor bun fără să avem noi, ca societate, curajul și asumarea de a confrunta umbrele trecutului. Nu poate să existe niciun dubiu asupra valorilor care guvernează la cel mai înalt nivel al statului român”, a scris Fritz.

Liderul USR mai spune că deși „discuția despre acest caz pare să fie una purtată aproape în șoaptă, ignorată de marile televiziuni, ne spune multe despre starea democrației în 2026. Este datoria noastră a tuturor să nu facem parte din cartelul băgatului sub preș”

În final, el amintește despre faptul că USR are mai multe inițiative parlamentare pentru un control civil mai eficient asupra serviciilor secrete, dar și pentru limitarea mandatelor directorilor.

„Nu ne-am făcut mereu prieteni cu asta. Mie personal mi s-a sugerat de repetate ori s-o «iau mai moale» când vorbesc despre anumite persoane sau structuri ale statului. Dar sunt convins că nu pot exista tabuuri într-o societate care se respectă. Fix adevărul este ceea ce ne cere mult invocatul interes național”, conchide Fritz.

Investigațiile Recorder și Snoop

Potrivit unei investigații publicate miercuri de Recorder, Lucian Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității, conform Recorder. 

În Dosarul Revoluției, Pahonțu a susținut că nu a avut niciun contact cu manifestanții care demonstrau împotriva regimului Ceaușescu.

Atât fostul președinte Traian Băsescu, cât și fostul premier Ludovic Orban au declarat în interviuri separate pentru HotNews că, în opinia lor, Lucian Pahonțu trebuie schimbat de la conducerea SPP după materialul Recorder.

Nu a depus niciodată declarația privind colaborarea cu Securitatea

De asemenea, site-ul de investigații Snoop a descoperit cum au subminat Lucian Pahonțu și SPP procesul legal, astfel ca timp de 18 de ani generalul să nu primească din partea CNSAS nicio decizie, albă sau neagră, privind calitatea de lucrător al Securității.

Verificarea din oficiu a lui Pahonțu de către CNSAS nu a început „cu prioritate”, în 2008, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a deconspirării.

CNSAS poate demara verificarea din oficiu doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, impusă de lege, a argumentat Consiliul. 

Prin aceasta, șeful SPP ar trebui să-și asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității.

Declarațiile șefilor de servicii și ale adjuncților lor trebuie depuse la „șeful instituției din care fac parte”, conform legii. Adică generalul Lucian Pahonțu trebuia să depună declarația la directorul SPP Lucian Pahonțu, în 30 de zile de la numirea în funcție, spune legea. 

Deși lipsa declarației a împiedicat verificarea din oficiu, aceasta a început la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează de 18 ani, pentru că presupune verificări în arhivele altor instituții, care nu trimit mereu informațiile, a descoperit site-ul de investigații Snoop. 

Iar legea nu spune ce instituție ar trebui să aplice sancțiuni și nici nu le precizează. 

Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005.