O companie controlată de Frank Timiș susține că va prelucra metale rare într-o fabrică de 1,8 miliarde de dolari în România / Ce răspunde partea românească
Critical Metals (CRML), companie americană listată pe Nasdaq, a anunțat, recent, printr-un comunicat de presă, o investiție de 1,85 miliarde de dolari pentru o rafinărie de pământuri rare pe care intenționează să o construiască la Feldioara, în parteneriat cu compania de stat Nuclearelectrica.
Compania românească a transmis, la solicitarea HotNews, că există un studiu de prefezabilitate aflat în evaluare la FPCU Feldioara, o filială a Nuclearelectrica.
Ce nume sunt în afacere.
Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual laHotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Compania americană Critical Metals susține în informațiile publice pentru NASDAQ că are venituri de până la 2,2 miliarde de dolari pe an.
În privința investiției din România, Critical Metals spune că rafinăria ar putea procesa până la 100.000 de tone de concentrat de eudialit pe an.
Ce este eudialitul
Mineralul eudialit a devenit cunoscut în discuțiile internaționale despre Groenlanda, deținătoarea a mari rezerve. Eudialitul este un compus silicat, care se găsește în rocile alcaline. E practic o sursă de pământuri rare. Are avantajul de a concentra puține elemente radioactive, deci costuri mai mici la prelucrare.
Critica Metals spune că complexul de la Feldioara ar putea produce circa 27.943 de tone anual de produse din pământuri rare și metale critice, sub formă de săruri de clorură și alte produse ultrapure.
CRML estimează venituri anuale de aproximativ 2,2 miliarde de dolari înainte de costurile de operare, taxe și recuperarea capitalului.
Frank Timiș și Tony Sage
Principalul acționar al Critical Metals Corp este compania European Lithium, listată la Bursa din Frankfurt, care este controlată indirect de Frank Timiș, potrivit Newsweek. Omul de afaceri român Frank Timiș a fost fondatorul afacerii Roșia Montană.
CEO-ul Critical Metals Corp. (CRML) este Tony Sage, om de afaceri australian și colaborator vechi al lui Frank Timiș, cel care a fondat și afacerea Roșia Montana, conform documentării HotNews.
Legătura cu România
În decembrie 2025, Nuclearelectrica a anunțat un acord cu Critical Metals pentru înființarea unui Joint Venture (JVCo), în vederea construirii unei fabrici la Feldioara pentru prelucrarea metalelor rare din Groenlanda.
În februarie, președintele Nicușor Dan a spus despre Critical Metals că este o mare companie americană.
Critical Metals a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice, în 2022. În 2024, Critical Metals Corps s-a listat pe bursa newyorkeză (NASDAQ) prin intermediul unor fuziuni.
Critical Metals Corp a semnat, recent, un acord pentru achiziționarea European Lithium, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 835 de milioane de dolari. Tranzacția va fi finalizată în luna noiembrie. Tranzacția va anula deținerea încrucișată a European Lithium în acțiuni Critical Metals (circa 31% din acțiunile CRML aflate în circulație), reducând diluarea acțiunilor și crescând în același timp fluxul public de acțiuni și lichiditatea, potrivit Canadian Mining Report.
Valoarea de piață a Critical Metals în decembrie 2025, când cele două părți au intrat în relație, era de patru ori mai mică decât a Nuclearelectrica.
Studiul de prefezabilitate nu are nicio validare din partea Nuclearelectrica
„CRML a elaborat un Studiu de prefezabilitate, care se află în evaluare tehnico-economică la FPCU Feldioara. Nu există cristalizată, la acest moment, nicio poziție oficială a SNN și/sau a FPCU Feldioara cu privire la concluziile/evaluările cuprinse în acest document, care reflectă exclusiv poziția CRML și care nu are, până la acest moment, nicio validare din partea SNN și/sau FPCU Feldioara”, a transmis Nuclearelectrica pentru HotNews.
Critical Metals anunță venituri de 2,2 miliarde de dolari pe an la Feldioara
Potrivit comunicatului publicat pe 16 septembrie, Critical Metals susține că rafinăria propusă în România ar urma să primească 50% din producția totală de concentrate a proiectului Tanbreez din Groenlanda, în conformitate cu termenii și condițiile actuale ale colaborării.
CRML afirmă că instalația ar putea procesa până la 100.000 de tone de concentrat de eudialit pe an. Modelarea prezentată de companie indică o producție anuală de aproximativ 27.943 de tone de produse din pământuri rare și metale critice și aproximativ 25.670 de tone de pulbere de dioxid de siliciu de înaltă puritate.
Compania estimează că numai produsul secundar din silice ar putea genera venituri de aproximativ 600 de milioane de dolari pe an.
În scenariul prezentat de CRML, veniturile totale ale rafinăriei ar ajunge la circa 2,2 miliarde de dolari pe an înainte de costurile de exploatare, impozite și recuperarea capitalului. Compania indică o valoare actualizată netă la 10% de aproximativ 4,5 miliarde de dolari, o rată internă de rentabilitate de circa 55% și o perioadă de recuperare a investiției de aproximativ doi ani.
Toate aceste valori sunt însă prezentate chiar de Critical Metals ca rezultate ale „modelării actuale”, fiind supuse unor lucrări ulterioare de inginerie, teste metalurgice, condiții de piață și finalizarea studiilor de fezabilitate.
CRML precizează că estimarea actuală a cheltuielilor de capital este de 1,85 miliarde de dolari, corespunzătoare unei estimări de Clasa 4, cu o marjă de variație de plus/minus 25%.
Critical Metals a mai afirmat că noua tehnologie de procesare ar permite dizolvarea a peste 99% din concentratul de eudialit și obținerea a 19 produse de pământuri rare și metale critice, cu purități de până la 99,9%-99,99%.
HotNews a întrebat Nuclearelectrica dacă poate confirma lista celor 19 produse, puritățile estimate și rezultatul de peste 99% privind dizolvarea eudialitului. „FPCU/SNN nici nu poate/nu pot confirma, nici nu poate/nu pot infirma aceste date.”, a răspuns compania românească.
În comunicatul său, Critical Metals folosește formularea „refinery study”. Nuclearelectrica precizează însă că documentul existent este un studiu de prefezabilitate elaborat de Critical Metals, iar acesta se află încă în evaluare tehnico-economică la FPCU Feldioara.
„CRML a elaborat un studiu de prefezabilitate care se află în evaluare tehnico-economică la FPCU, studiu care nu are, până în acest moment, nicio validare din partea SNN și/sau FPCU Feldioara”, a transmis compania.
Nuclearelectrica spune că nu a cheltuit bani pentru proiect
Nuclearelectrica a anunțat în decembrie 2025 că FPCU Feldioara a aprobat semnarea unui Term Sheet neangajant cu Critical Metals Corp., pentru explorarea posibilității constituirii unei societăți mixte 50%-50%.
Scopul declarat a fost evaluarea bazei tehnice și comerciale pentru dezvoltarea unei instalații de procesare a metalelor rare la Feldioara.
Documentul preciza că FPCU Feldioara și CRML urmau să colaboreze pentru evaluarea bazei tehnice și comerciale a viitoarei societăți mixte și că explorarea acestei posibilități nu avea implicații juridice sau financiare pentru FPCU Feldioara și Nuclearelectrica.
La momentul respectiv, Nuclearelectrica preciza pentru HotNews că inițiativa cooperării aparținuse Critical Metals și că semnarea Term Sheet-ului avea ca scop tocmai evaluarea tuturor elementelor necesare pentru adoptarea unei decizii de business.
În raportul anual pe 2025, Nuclearelectrica a precizat din nou că Term Sheet-ul urmărea evaluarea constituirii unui joint venture 50%-50% pentru o posibilă instalație de procesare a metalelor rare la Feldioara.
În prezent, însă, compania de stat susține că procesul nu a ajuns la etapa unei decizii privind parteneriatul. „Nu a fost adoptată, de către SNN și/sau FPCU Feldioara, până la data prezentei raportări, nicio decizie cu privire la colaborarea cu CRML”, transmite Nuclearelectrica.
„Ținând cont de cele arătate mai înainte, nici nu a fost inițiat procesul corporativ în urma căruia să se ia o decizie, la nivelul SNN și/sau FPCU Feldioara, cu privire la acest parteneriat.”
HotNews a întrebat Nuclearelectrica ce sumă a alocat sau cheltuit FPCU Feldioara pentru evaluarea proiectului. „SNN/FPCU nu a alocat și nu a cheltuit sume de bani în acest proiect.”, a răspuns compania.
Nuclearelectrica afirmă că, în cazul în care proiectul va avansa, orice decizie va fi luată numai după analize tehnice, financiare și juridice și după parcurgerea procedurilor corporative și a etapelor de validare necesare.
„Nuclearelectrica precizează că orice decizie privind un posibil parteneriat între FPCU/SNN și CRML va fi adoptată pe baza de analize riguroase tehnice, financiare și juridice, sens în care va fi supusă aprobărilor corporative necesare și va fi validată la nivelul autorităților române, urmând a fi comunicată public de către SNN cu respectarea prevederilor aplicabile.”
De la Groenlanda la Feldioara
Proiectul are la bază zăcământul Tanbreez din sudul Groenlandei, controlat de Critical Metals. Compania susține că acesta reprezintă una dintre cele mai importante resurse de eudialit și pământuri rare și intenționează să transporte concentratul către România pentru procesare.
În ianuarie, HotNews a relatat că Critical Metals a cumpărat proiectul Tanbreez în 2024 pentru 5 milioane de dolari în numerar și 211 milioane de dolari în acțiuni.
Feldioara, județul Brașov / Sursă: Porojnicu | Dreamstime.com
Mecanismul prin care a ajuns Critical Metals Corp pe bursa americană
O entitate legată de Critical Metals este o căsuță poștală din Caraibe care a servit ca vehicul de holding. Nu are activități industriale și operaționale concrete, dar concentrează acțiunile și dă numele afacerii (Critical Metals Corp – CRML), scrie publicația Captura.
O a doua entitate (Sizzle Acquisition Corp.) a adus compania pe bursă. Fiind listată anterior pe NASDAQ, aceasta oferă noii întreprinderi acces rapid pe piața de capital, fără investiții majore. În termeni bursieri, se numește SPAC (Special Purpose Acquisition Company) și nu gestionează tranzacții în economia reală.
A treia firmă implicată în fuziune (European Lithium) este australiană, fiind controlată de omul de afaceri Frank Timiș. Aceasta deținea deja un zăcământ de litiu cu dimensiuni mici în Wolfsberg, Austria.
