Politicienii conservatori sau centriști și liderii de extremă dreaptă din Franța au expus public un mare vinovat atunci când au vorbit despre violențele din weekend. Dar nu toată lumea este de acord, iar primarii marilor orașe Paris și Marsilia au respins aceste acuzații. Dezbaterea s-a încins, cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale.
Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Oficialii guvernului francez au acuzat extrema stângă că a instigat la tulburări, în vreme ce liderii de stânga au dat vina pe guvern pentru deciziile bugetare și pentru intervenția dură a forțelor de ordine, care, potrivit acestora, au stârnit furia publicului.
Acuzațiile reciproce vin după violențele care au însoțit protestele de sâmbătă, pornite ca o mișcare generală de nemulțumire față de creșterea costului de trai, de serviciile publice deficitare și, de asemenea, de starea școlilor.
Protestele au venit pe fondul dificultăților întâmpinate de guvern în încercarea de a adopta un buget, în contextul creșterii vertiginoase a costului datoriei.
Poliția a explicat că protestul a avut două dimensiuni: pe de o parte au fost oameni care au manifestat pașnic, iar pe de altă parte au existat grupuri violente, determinate să provoace haos, cărora li s-au alăturat persoane ce au profitat de ocazie pentru a provoca revolte.
„Este, de asemenea, momentul să alegem de partea cui suntem”
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a atribuit în mod direct vina pentru haosul din weekend din Franța partidului de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI).
Lecornu a susținut că LFI a cultivat întreaga săptămână neîncrederea față de poliție în rândul studenților protestatari.
El a mai afirmat, potrivit AFP, că primii huligani au început să atace forțele de ordine și clădirile guvernamentale înainte ca protestele oficiale să înceapă și că aceștia erau membri ai „extremei stângi”.
„În spatele tuturor acestor evenimente se ascunde, evident, o luptă politică care trebuie dusă”, a declarat Lecornu, adăugând că țara se află la „punctul fără întoarcere”.
„Este, de asemenea, momentul să alegem de partea cui suntem”, a spus el, „fie ești de partea Republicii și, prin urmare, a forțelor de ordine – și a celor care protejează oamenii și proprietățile și aplică legile -, fie ești de partea celor care provoacă revolte.”
Și ministrul de Interne Laurent Nuñez a acuzat LFI, spunând că poartă o responsabilitate pentru proteste și că nu condamnă cu suficientă „vigoare” actele de violență comise.
Marine Le Pen a afirmat și ea că „cererile sociale legitime” au fost „deturnate de extrema stângă și de retorica lui Jean-Luc Mélenchon” și a colegilor săi, pe care i-a acuzat că alimentează haosul prin „legitimarea violenței”.
Primarul din Limoges dă vina pe extrema stânga
La Limoges, și primarul Guillaume Guérinn, membru al partidului conservator Les Républicains a acuzat „extrema stângă”, scrie Le Monde.
Primăria orașului a fost incendiată de indivizi necunoscuți la sfârșitul unei manifestații. Acoperișul clădirii, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a prăbușit parțial peste etajele inferioare, iar două treimi din fațadă au fost distruse
„Oamenii care se aflau acolo nu erau mici infractori din cartierele defavorizate ale orașului”, a afirmat Guérinn, „ci membri antrenați ai mișcării Black Bloc, aparținând extremei stângi”.
Primăria din Limoges, după proteste. FOTO: AFP / AFP / Profimedia
Potrivit acestuia, aceștia sunt „gherile urbane profesionale”, „nu amatori”. „Această acțiune a fost desfășurată ca o operațiune militară”, a adăugat el, subliniind „premeditarea”.
Primarul a declarat că nu are cuvinte „suficient de dure” pentru LFI. „Ei legitimează violența și se află de mult timp în afara limitelor valorilor republicane”, a spus el.
Guérin a insistat că dacă autoritățile ar fi alocat resursele necesare în timpul protestelor, primăria nu ar fi ars.
„Poliția națională a rămas fără muniție sâmbătă după-amiază”, a afirmat el, precizând că nu mai aveau la dispoziție decât „arme letale”, care nu au fost utilizate.
Lecornu este „responsabil pentru haos”, spune LFI
LFI a susținut protestele de la bun început, atunci când primii elevi din liceele franceze au început manifestațiile în urmă cu aproximativ o lună. Dar partidul a respins responsabilitatea pentru violențe.
După tulburările de sâmbătă, Jean-Luc Mélenchon a dat vina pe guvern.
El a declarat pe rețelele sociale că Lecornu este „responsabil pentru haos” – din cauza „incompetenței sau a unei strategii de ultimă instanță menită să creeze un partid al ordinii care să-i facă pe oameni să uite eșecul său în domeniul finanțelor publice”.
Mélenchon a condamnat de asemenea actele de violență, afirmând că „cei care împărtășesc lupta noastră nu trebuie să se implice în jafuri”.
Liderii partidului Franța Nesupusă, inclusiv Jean-Luc Melenchon (centru), la protestul de sâmbătă. FOTO: Matthieu RONDEL / AFP / Profimedia
Mai multe voci au spus că aceste condamnări au fost relative.
Contrele dintre conservatori, centriști și stânga vin pe fondul tensiunilor politice cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie-mai 2027.
Marine Le Pen este principala favorită a scrutinului, iar ultimele sondaje au sugerat că în acest moment, liderul LFI Jean-Luc Mélenchon are șanse să-i învingă pe centriști pentru a se calfica în turul al doilea.
Primarul Parisului acuză „o insultă la adresa mișcării”
Doi primari de stânga, care se află în competiție politică cu LFI, au pus de asemenea sub semnul întrebării acuzațiile guvernului.
Întrebat despre responsabilitatea LFI în violențele urbane, primarul Parisului, Emmanuel Grégoire, a răspuns: „Nu este treaba mea. Nu ei au provocat distrugerile, nu este adevărat”, a subliniat el, citat de Le Monde.
„Când îl aud pe prim-ministru spunând că mișcarea liceenilor este LFI, este o insultă la adresa mișcării. Nu este adevărat”, a adăugat primarul socialist.
„Menținerea ordinii este responsabilitatea statului. Statul este cel care a greșit (în acest weekend), statul este cel care a eșuat”, a spus el.
„Realitatea este că avem o mișcare socială care se extinde și că nu există nicio perspectivă politică de ieșire din această situație”, a mai spus Grégoire.
El a indicat responsabilitatea guvernului și a criticat dur strategia de menținere a ordinii.
„Când se aruncă gaze lacrimogene în toate direcțiile, (manifestanții) se împrăștie, iar acest lucru le oferă ocazia unor indivizi care sunt huligani, care sunt bandiți, să provoace distrugeri”, a precizat el.
Primarul Marsiliei: „Se pune problema fundamentelor democrației”
De la Marsilia, primarul Benoît Payan, care a candidat din partea unei coaliții a forțelor de stânga (fără LFI), a avertizat că protestele violente care au zguduit Franța „au subminat nu doar democrația, ci și fundamentele Republicii”.
„Când nu suntem capabili să menținem ordinea în a șasea putere mondială, atunci da, se pune problema fundamentelor democrației”, a adăugat el.
Situația este „cutremurătoare”, a spus Payan.
El a vorbit despre „o situație (aproape) insurrecțională” și a deplâns atitudinea guvernului față de LFI.
„Răspunsurile oferite sunt fie gesturi de sfidare, fie acuzații, politică de fațadă pentru a încerca să arate cu degetul către responsabilitatea uneia sau alteia dintre organizațiile politice”, a spus primarul.
În același timp, el a avertizat că „extrema dreaptă profită de situație pentru a amesteca totul”.
„Forțele reacționare, conservatorii, extrema dreaptă, profită” de situație „pentru a amesteca totul”, „pentru a amesteca revendicările juste cu oamenii care sunt acolo doar pentru a jefui și a distruge”, a spus el.
Un protest cu două dimensiuni
Organizatorii protestelor sperau că demonstrațiile de sâmbătă vor duce la o convergență între manifestațiile elevilor, care cer condiții școlare mai bune, și care agită Franța încă din septembrie, și o mișcare socială mai amplă, care are mai multe nemulțumiri, inclusiv creșterea costului vieții.
Ceea ce s-a întâmplat sâmbătă, când peste jumătate de milion de oameni au protestat la nivel național, a degenerat însă, în mai multe cazuri.
Observatorii au vorbit despre două proteste.
Studenții, fermierii, profesorii și sindicaliștii au mărșăluit adesea pașnic într-o parte a orașului, în timp ce grupuri de agitatori îmbrăcați în negru s-au ciocnit cu poliția și au provocat pagube în alte zone.
„Apoi, pe măsură ce situația a scăpat de sub control, li s-au alăturat și persoane care au profitat de ocazie pentru a provoca revolte, exploatând haosul”, au declarat oficialii guvernamentali.
La Paris, poliția a declarat că s-a confruntat inițial cu „marșuri spontane” și grupuri violente formate din 500 până la 1.000 de persoane.
Situația s-a schimbat spre sfârșitul după-amiezii, a precizat Prefectura de Poliție din Paris într-un comunicat emis duminică dimineață, odată cu „sosirea în masă a unor persoane al căror singur obiectiv era să comită furturi și jafuri, profitând de haosul creat pentru a acționa”.
Un nou protest pregătit pentru sâmbăta viitoare
Deși amploarea protestelor de sâmbătă i-a determinat pe unii lideri sindicali să considere că ziua a fost un succes, mișcarea se confrunta duminică cu un viitor incert, în timp ce societatea franceză încerca să proceseze violențele și jafurile care au însoțit demonstrațiile, scrie New York Times.
Odată cu începerea vacanței de două săptămâni în școlile franceze, se preconizează că mișcarea liceenilor își va pierde din avânt – deși unele sindicate, printre care și CGT, unul dintre cele mai mari din Franța, au chemat la o nouă zi de demonstrații pe 5 noiembrie.
Oamenii implicați în cordonarea protestelor „vestelor galbene”, care au stat la originea manifestațiilor de sâmbătă din Franța împotriva costului vieții, au anunțat de asemenea luni dimineață „actul II”, cu noi acțiuni pentru sâmbătă.
Site-ul 17octobregiletjaune.net a publicat o hartă a mobilizărilor prevăzute pentru 24 octombrie, cu câteva zeci de acțiuni programate.
„Există în mod clar o presiune enormă pentru ca să aibă loc un Actul II”, a explicat pentru AFP Benjamin Ball, editorul acestui site.