Ministrul francez de interne a admis că forțele de ordine au fost depășite în timpul protestelor violente de sâmbătă și a acuzat un partid de stânga că poartă o parte din responsabilitate pentru tulburări. În acest timp, președintele a făcut un apel important, la primele ore ale dimineții.
Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Ministrul francez de Interne Laurent Nuñez și-a depus demisia după protestele violente de sâmbătă și duminică și și-a admis responsabilitatea, spunând că măsurile puse în aplicare au fost dispoporționate, în raport cu numărul participanților.
„Da, sâmbătă, în anumite orașe mari, s-a pierdut controlul”, a recunoscut el, după violențele care au șocat întreaga lume și se transformă acum într-o criză politică.
„Participarea a fost în mod evident mai mare decât ceea ce prevăzusem și anticipasem”, a explicat Nuñez. Previziunile de care dispunea estimau la 200.000 numărul manifestanților pentru ziua de sâmbătă, în timp ce numărul acestora a ajuns, în final, la 500.000.
El a acuzat totodată partidul stângii radicale La France insoumise (Franța Nesupusă – LFI), spunând că poartă o responsabilitate pentru proteste și că nu condamnă cu suficientă „vigoare” actele de violență comise.
Nuñez a salutat, de asemenea, curajul forțelor de securitate internă, care au efectuat 2.400 de rețineri. „Aștept un răspuns extrem de ferm din partea justiției”, a subliniat el.
Macron respinge demisia și vrea noi măsuri de intervenție
Macron a respins demisia lui Nuñez, dar i-a cerut să pună în aplicare „cât mai repede în teren noi măsuri de intervenție (…) împotriva vandalilor”, a anunțat luni Palatul Elysée.
„Având în vedere necesitatea unei conduceri continue a forțelor de ordine în contextul actual, președintele Republicii a respins” demisia domnului Nuñez, a spus un comunicat al administrației prezidențiale.
Protestul din Franța, 17 octombrie 2026. Credit line: Julien Mattia / Zuma Press / Profimedia
De asemenea, șeful statului a cerut din nou „transparență”, subliniind „deficiențele în materie de anticipare și de informații” care au dus la revolte, distrugeri și jafuri la numeroase magazine.
„Privind aceste imagini, ne-am întrebat cu toții: Ce le trecea prin minte? Cum pot francezii să-i facă asta Franței?”, a declarat președintele.
„Nimic nu justifică acest lucru, nimic nu îl explică, nimic nu îl scuză. În această seară, cu toții simțim furie și rușine”, a adăugat el.
Violențe în toată țara
Demonstrațiile au fost declanșate de nemulțumirea populației față de creșterea costurilor de trai, de serviciile publice deficitare și, de asemenea, de starea școlilor.
În timp ce sute de mii de oameni au protestat pașnic în toată Franța, grupuri violente au atacat clădiri publice, au jefuit magazine și supermarketuri și au atacat vehicule ale poliției și ofițeri.
În Limoges, primăria a fost incendiată, iar prăbușirea turnului cu ceas al clădirii a reînviat amintirile de la incendiul din 2019 care a devastat catedrala Notre-Dame din Paris.
Primăria din Limoges, după incendiu. FOTO: AFP / AFP / Profimedia
Primarul Guillaume Guerin a declarat că nu au fost mobilizați suficienți ofițeri ai poliției naționale în orașul său.
Noi ciocniri au avut loc și duminică la Paris și Marsilia, unde forțele de ordine au intervenit pentru a împiedica încercările de jefuire a magazinelor.
„A existat o intenție clară și premeditată de a incendia primăria, iar oamenii din interior s-au temut pentru viața lor”, a declarat Guerin pentru Reuters duminică. El a amenințat că va demisiona dacă orașul nu va primi fondurile necesare pentru repararea primăriei.
Un punct de cotitură
Obișnuită cu marile mobilizări, Franța a mai cunoscut episoade de violență cu „vestele galbene” în 2018-2019 sau cu manifestațiile împotriva reformei pensiilor din 2023.
Însă ziua de sâmbătă a fost considerată pe scară largă drept un punct de cotitură, scrie AFP.
Aflat într-o poziție fragilă, guvernul încearcă să preia din nou controlul și a anunțat că va organiza luni o serie de ședințe de urgență.
Cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, protestele ample din întreaga țară au venit după săptămâni de manifestații ale liceenilor, care cer condiții mai bune de studiu.
Protestele vin de asemenea pe fondul dificultăților întâmpinate de guvern în încercarea de a adopta un buget, în contextul creșterii vertiginoase a costului datoriei.
Toate sunt motive suficiente pentru a umbri și mai mult sfârșitul celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron.
Le Pen acuză „o criză profundă de încredere”
În vreme ce a promis un răspuns al statului, Macron nu a anunțat duminică nicio măsură concretă.
În acest timp, principalii candidați la președinție au încercat să-și consolideze pozițiile.
Lidera partidului de extremă dreapta „Adunarea Națională”, Marine Le Pen, favorită în cursa prezidențială de anul viitor, a făcut un apel la calm, afirmând că Franța nu trebuie să se obișnuiască cu imaginile în care țara este devastată, maltratată și jefuită.
„Violența nu este o opinie. Distrugerea nu este o formă de exprimare. Iar haosul nu poate constitui un proiect pentru Franța”, a declarat ea într-un mesaj video.
Le Pen a denunțat „o criză profundă de încredere și de autoritate, care reprezintă o amenințare la adresa democrației”.
Jean-Luc Mélenchon, candidatul LFI, a dat vina pe Macron, spunând că acesta trebuie să răspundă cererilor protestatarilor.
„Franța arde”
Criza franceză nu a trecut neobservată în străinătate: președintele american Donald Trump a scris că „Franța arde”, considerând că țara este „distrusă” de imigrație.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu va conduce luni dimineață o celulă interministerială de criză care se va axa pe trei aspecte: „economie-comerț”, „asigurări” și „urmărire judiciară”.
O altă reuniune este programată la Ministerul Economiei și Finanțelor pentru a evalua amploarea pagubelor materiale, în condițiile în care aproximativ 1.500 de magazine au fost vizate sâmbătă, potrivit federației acestora.
Ministrul Economiei, Roland Lescure, și-a exprimat duminică sprijinul față de proprietarii de afaceri care au suferit pierderi. „Cei care distrug vor plăti, vor repara pagubele și vor fi trași la răspundere pentru intenția lor de a semăna haos”, a declarat Lescure într-un comunicat.
Menținut în funcția pe care o ocupă de doar un an, ministrul de Interne este, la rândul său, așteptat la Marsilia, oraș deosebit de afectat de violențe.
