Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat joi în cazul unor magistrați români care au acuzat încălcarea unor drepturi, după deciziile guvernului de eșalonare a plății unor restanțe salariale câștigate prin hotărâri judecătorești în România.
În plângerile depuse la CEDO, magistrații români au invocat încălcarea a două drepturi în contextul reeșalonării restanțelor salariale: dreptul privind proprietatea si dreptul la un proces echitabil.
UPDATE: Reacție fermă a CEDO privind salariile justiției din România. „Nu e de competența instanței naționale să se substituie autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare”.
CEDO arată că modul în care magistrații din România și-au acordat drepturi salariale în urma unui val de procese prezintă „un risc de conflict de interese”.
Ce reproșuri mai aduce Curtea Europeană instanțelor din România.
***
Procesul a fost deschis de șase magistrați români care aveau de recuperat restanțe de aproape 300.000 de euro. Dacă va pierde procesul, „România are toate șansele să sucombe”, a atras atenția avocatul Adrian Toni Neacșu, cel care a semnalat cazul.
El a susținut, înainte de pronunțare, că decizia CEDO va putea fi aplicată pentru angajații din întreg sistemul bugetar care au de recuperat bani de la stat.
UPDATE 11:10: Plângerile magistraților au fost respinse ca fiind nefondate.
În motivarea deciziei, CEDO a subliniat că nu are rolul de a se substitui instanțelor interne și că interpretarea legislației naționale revine în primul rând autorităților naționale, în special instanțelor judecătorești.
Curtea Europeană a arătat că, de-a lungul timpului, fără a modifica în mod formal legile succesive care reglementează remunerația magistraților, jurisprudența constituțională și cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la reconfigurarea cadrului juridic aplicabil remunerației judecătorilor.
CEDO a mai subliniat că „atunci când judecătorii naționali au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii era susceptibilă să genereze un conflict de interese, interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor lor judiciare”.
Curtea a mai arătat și că instanțele „par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese interinstituțional care relevă o tensiune între puterea judecătorească și puterile legislativă și executive.
CEDO a mai indicat că judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale competente în alegerea politicilor bugetare și economice, prioritățile în materie de cheltuieli și alocarea resurselor publice, intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere.
„Curtea nu poate considera, în contextul economic dificil și prelungit cu care se confruntă statul român, că autoritățile naționale s-au opus executării integrale a hotărârilor judecătorești în cauză. Dimpotrivă, acestea au adoptat o serie de măsuri menite să concilieze interesele concurente aflate în joc, și anume dreptul creditorilor de a obține executarea silită a hotărârilor pronunțate în favoarea lor și interesul general de a păstra echilibrul finanțelor publice, asigurându-se în același timp că soluționarea acestui litigiu de amploare nu reprezintă o povară disproporționată pentru comunitate”, se mai arată în hotărârea CEDO.
***
- CEDO a mai soluționat o speță similară și în 2012. Atunci, decizia a fost favorabilă statului.
De ce au mers judecătorii la CEDO
Nemulțumiți că statul nu le plătește restanțele salariale, câștigate prin hotărâri judecătorești definitive, șase magistrați au dat în judecată România la CEDO în 2023 și 2024. În total, cinci dintre cei șase judecători aveau de recuperat restanțe salariale în cuantum de 275.735 de euro, arată datele din dosarul aflat pe rolul CEDO. În cazul celui de-al șaselea, pe portalul CEDO, nu este indicată suma.
Judecătorii care și-au căutat dreptatea la CEDO sunt Roxana Andriescu (Curtea de Apel București), Voicu Ionel Pușcașu (Tribunalul Hunedoara), care în vara acestui an și-a dat demisia din magistratură, soția acestuia, Florina Mihaela Pușcașu (Tribunalul Hunedoara), Maria Ștefania Pavel (Tribunalul Maramureș), Mirela Hancăș (Tribunalul Sibiu) și Florica Tanța Piroș (Tribunalul Sibiu)-ultimii trei, în prezent pensionari.
Cinci dintre cauze, cele deschise de judecătorii din Hunedoara, Maramureș și Sibiu, au fost conexate, iar CEDO urmează să anunțe decizia joi, 22 octombrie, potrivit unui comunicat al Curții.
Ce au reclamat magistrații
În acțiunile depuse la CEDO, judecătorii s-au plâns că le-au fost încălcate două dintre drepturile prevăzute de Convenția europeană: cel privind accesul la un proces echitabil și cel privind respectarea proprietății.
Ei au invocat că prin emiterea ordonanțelor de urgență privind eșalonarea plății restanțelor, Guvernul a suspendat orice posibilitate de executare silită a hotărârilor judecătorești în vederea recuperării sumelor datorate.
„Reclamanții susțin că neexecutarea – sau executarea eșalonată – a hotărârilor judecătorești definitive și executorii pronunțate în favoarea lor (cererile nr. 34779/23, 11485/24, 13549/24 și 13550/24, precum și cererile nr. 2598/24 și 2721/24) i-a privat de dreptul la o instanță, în sensul articolului 6 din Convenție, și de dreptul la respectarea bunurilor lor, astfel cum este garantat de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție”, se menționează în dosarul aflat pe rolul CEDO.
Prin decizia pe care o va pronunța, CEDO va stabili dacă statul român a greșit atunci când a decis eșalonarea plății restanțelor salariale.
Neacșu: România are toate șansele să sucombe
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost magistrat și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, susține, într-o postare pe Facebook, că hotărârea CEDO ar putea avea efecte dramatice pentru România.
„Joi poate fi ziua în care va scrie faliment pe România. CEDO urmează să se pronunțe în cauza Pușcașu și alții vs România (5 dosare conexate), în care se discută convenționalitatea mecanismului de eșalonare a plăților rezultate din hotărâri judecătorești pronunțate în litigiile salariale. Se discută de asemenea refuzul sistematic de către statul român a executării hotărârilor judecătorești care consfințesc astfel de creanțe”, menționează Adrian Toni Neacșu.
„Dacă CEDO creează premisele distrugerii mecanismului oricum exagerat de executare a hotărârilor judecătoreşti împotriva statului în mod eșalonat, prin amânări succesive, România are toate șansele să sucombe”, atrage atenția avocatul Neacșu.
Peste 400.000 de bugetari au dat statul în judecată
402.926 de bugetari au sau au avut procese cu statul pentru drepturi salariale în ultimii ani, iar 159.119 au câștigat definitiv litigiile, arată o analiză publicată în urmă cu o săptămână de Înalta Curte de Casație și Justiție. Majoritatea proceselor au fost colective, pe rolul instanțelor de judecată din România fiind înregistrate 83.976 dosare.
Instanța Supremă a dat în judecată Guvernul și a câștigat definitiv procesul, după ce, la începutul acestui an, Executivul a amânat plata restanțelor salariale pentru magistrați. Prin procesul pierdut definitiv la ICCJ în 15 octombrie, Guvernul a fost obligat ca în termen de zece zile să plătească restanțele salariale ale magistraților în cuantum de 1 miliard de euro. După pronunțarea deciziei, instanța supremă, condusă de Lia Savonea a semnalat „fenomenul litigiilor”, arătând că nu doar magistrații și-au câștigat drepturi salariale în instanță.
Datele ICCJ arată că din totalul bugetarilor care au dat statul în judecată pentru diverse drepturi salariale cea mai numeroasă categorie a fost cea a profesorilor: 171.190, urmați de polițiști – 30.919, finanțiștii/vameși – 24.982, cadre medicale 24.171, funcționari de la Mediu/Ape 15.873. În topul proceselor, magistrații sunt pe locul 12, cu 6.817 persoane.
Până în prezent, statul a plătit bugetarilor 21 miliarde lei pentru drepturile salariale câștigate prin hotărâri judecătorești, însă mai sunt de achitat încă 12-15 miliarde, explică Neacșu.
Cum a apărut valul proceselor deschise de bugetari
Problema drepturilor salariale câștigate de bugetari prin hotărâri judecătorești a fost creată de partidele politice „prin promisiuni electorale concretizate în legi sau pomeni salariale pe care după alegeri nu le-au mai aplicat sau le-au aplicat arbitrar și discriminatoriu”, susține avocatul Adrian Toni Neacșu, într-o postare pe Facebook.
„Înainte de alegeri se votează o lege care dă un drept: majorarea de 50% pentru profesori în 2008, cu alegerile parlamentare la o lună distanță; grila din legea salarizării unitare în 2017, promisă în campania din 2016; sporurile polițiștilor și ale medicilor, indexările pensiilor, echitatea salarială. Mesajul e simplu și câștigă voturi: v-am mărit salariile. După alegeri, aceiași oameni, acum la guvernare, descoperă deficitul și amână drepturile prin OUG, îl plafonează, îl aplică pe sfert sau pur și simplu nu-l aplică. Dar nu-l abrogă, pentru că abrogarea s-ar vedea și ar costa la următoarele alegeri. Legea rămâne în Monitorul Oficial, banii nu ajung în buzunarul omului. Abia atunci intervin judecătorii, care nu inventează nimic: constată că legea e în vigoare și obligă statul s-o aplice. Iar după ce pierde procesul, statul amână și executarea hotărârii, singurul debitor care își poate permite asta, prin alte OUG-uri”, a explicat fenomenul avocatul Neacșu.
Potrivit acestuia, din 2009 și până în prezent au fost șaptesprezece eșalonări de plată. Fiecare titlu executoriu a fost urmat de încă două procese, pentru dobânzi și recalculare.
Ce a decis CEDO în 2012
CEDO a mai analizat o dată situația plății eșalonate a drepturilor salariale din România în anul 2012. Atunci, decizia a fost favorabilă statului. În urmă cu 14 ani, Curtea a stabilit că drepturile bugetarilor nu au fost încălcate.
În motivarea hotărârii sale, CEDO a apreciat atunci că „echilibrul între interesele reclamanţilor şi interesul general al societăţii a fost menţinut, neputându-se reproşa Guvernului român că a refuzat să execute hotărârile interne ce recunoşteau reclamanţilor drepturi de natură patrimonială”.
CEDO a apreciat că eşalonarea plăţilor de către Guvern, în calitatea sa de debitor, printr-o serie de acte normative, în contextul dezechilibrului bugetar cu care s-a confruntat România începând cu anul 2008, nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil ori dreptului de proprietate al reclamanţilor.
CEDO şi-a argumentat, totodată, decizia prin faptul că reclamanţii au primit până în prezent o fracţie semnificativă din sumele cuvenite şi că nu există indicii că Guvernul intenţionează să nu respecte calendarul plăţilor pentru viitor.