Alegeri în Bulgaria: bulgarii aleg cât de mult virează spre Moscova, la șase luni după un semnal similar. De ce dronele din Marea Neagră pot înclina balanța 

Bulgaria votează duminică, 25 octombrie, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatul va decide dacă premierul Rumen Radev, considerat apropiat de Moscova, va controla practic toată puterea în stat. Atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră au readus însă în discuție relația cu Rusia și NATO. 

• Bulgaria a virat semnificativ în acest an în direcția Moscovei după alegerea ca prim-ministru a lui Rumen Radev, considerat la nivel european drept „noul Viktor Orban al UE”.
• Alegerile prezidențiale de duminică îi opun pe Iliana Iotova, o colaboratoare apropiată a lui Radev care a preluat rolul de președinte după demisia lui, și pe Andrei Gyurov, un candidat pro-european din partea opoziției bulgare.
• Acest articol este parte a proiectului transfrontalier PULSE. El a fost scris de Sebastian Pricop (HotNews) cu sprijinul lui Krasen Nikolov (Mediapool/Bulgaria).

Cel mai recent sondaj realizat de agenția „Myara” arată că Iliana Iotova conduce cu 43,4% din voturi, față de 28,9% pentru Andrei Gyurov. 

Kostadin Kostadinov, candidatul partidului radical pro-rus „Renașterea”, ar urma să obțină 10,2% din voturi, potrivit sondajului.

Un al doilea tur de scrutin este aproape sigur în actualele condiții. Prezența la vot este estimată la aproximativ 38-40%. 

Pentru a fi ales din primul tur, un candidat la președinție trebuie să obțină mai mult de jumătate din voturile exprimate, cu condiția ca mai mult de jumătate din totalul alegătorilor cu drept de vot să participe la scrutin.

Dronele din Marea Neagră 

În urmă cu două săptămâni, avansul lui Iotova în fața lui Gyurov era cu șapte procente mai mare. Scăderea diferenței între cei doi candidați a venit într-un moment în care atenția la Sofia s-a mutat spre incidentele din Marea Neagră. 

Mai multe nave au fost scufundate, în ultima lună, în apele teritoriale ale Bulgariei și României după ce au fost lovite de drone. 

Poziția lui Iotova, la fel ca a lui Radev 

Nu există o divergență ideologică fundamentală între Iliana Iotova și Rumen Radev în ceea ce privește Rusia, Ucraina sau necesitatea de a pune capăt războiului prin negocieri, subliniază publicația bulgară Mediapool. 

Iotova a adoptat, în general, o poziție similară cu cea a lui Radev, în special în ceea ce privește opoziția față de sprijinul militar acordat Ucrainei.

Recentele atacuri asupra navelor comerciale din Marea Neagră au scos însă în evidență diferențe între discursul public și responsabilitatea politică. Iotova a insistat inițial că Bulgaria nu ar trebui să atribuie atacurile unei țări anume fără dovezi concludente. 

Radev a afirmat, de asemenea, că nu existau dovezi suficiente pentru a acuza o anumită parte, dar a recunoscut că atacurile păreau să fie în beneficiul Rusiei. Ulterior, el l-a convocat pe ambasadorul rus pentru discuții și a avut o poziție fermă.

Iotova a acceptat, ulterior, concluzia Consiliului European potrivit căreia Rusia era responsabilă pentru atacuri.

Cum privesc candidații flancul estic al NATO și Marea Neagră? 

Iotova a solicitat o inițiativă diplomatică care să implice toate cele șase țări de la Marea Neagră, inclusiv Rusia și Ucraina, pentru a stabili un eventual moratoriu privind utilizarea dronelor în regiunea maritimă. De asemenea, ea a propus consultări urgente cu România și Turcia pentru a îmbunătăți siguranța navigației și a proteja infrastructura critică.

Abordarea sa acordă prioritate diplomației și dezamorsării conflictului. Ea a susținut că Bulgaria trebuie să joace un rol activ în eforturile de a pune capăt războiului și a insistat, totodată, că orice atribuire a responsabilității pentru atacuri individuale trebuie să se bazeze pe dovezi.

În schimb, contracandidatul pro-european Gyurov a adoptat o poziție axată explicit pe securitate. 

El a descris războiul ca o agresiune rusă și a solicitat consultări în temeiul articolului 4 din Tratatul NATO. Acest articol stabilește un cadru formal în care aliații să discute amenințările la adresa securității lor și să ia în considerare posibile răspunsuri.

Discuții cu România privind situația de securitate

România este văzută la Sofia drept un partener important în această dezbatere privind siguranța în Marea Neagră, potrivit Mediapool. 

Pe 14 octombrie, Iotova a convenit cu președintele român Nicușor Dan ca cele două țări să lucreze pentru instituirea unui moratoriu asupra atacurilor din regiune.

„Am convenit că România și Bulgaria vor colabora îndeaproape pentru a promova măsuri mai ferme de contracarare a dronelor, la nivelul Uniunii Europene și al NATO, în vederea asigurării siguranței navigației comerciale în Marea Neagră”, spunea, după discuție, Nicușor Dan.

A doua zi, Radev și Dan s-au întâlnit la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Tema întrevederii a fost securitatea pe flancul estic ca urmare a scufundării unor nave comerciale lovite de drone.

„Evident că sunt niște încercări ale Rusiei, nu doar în România, dar și în Bulgaria, de a destabiliza societățile, de a descrește sprijinul pentru Ucraina și răspunsul nostru este: continuăm să sprijinim Ucraina. Ăsta este răspunsul nostru”, a declarat, atunci, Nicușor Dan.

Soarta lui Radev poate depinde de alegeri

Politica externă a Bulgariei rămâne în primul rând domeniul guvernului, ceea ce înseamnă că o victorie a Ilianei Iotova va menține direcția dorită de premierul Rumen Radev fără vreun conflict domestic.

Cu toate acestea, o victorie a lui Andrei Gyurov pune în pericol inclusiv actuala guvernare a lui Rumen Radev.

„Din punct de vedere politic, o victorie a lui Gyurov ar însemna apariția unei noi majorități în Bulgaria, distinctă de cea care se află în prezent în parlament. Ar însemna că acest guvern nu își va duce mandatul până la capăt. Sunt convins de asta. Atât de mare este miza”, a declarat, pentru Mediapool, politologul și fostul europarlamentar bulgar Svetoslav Malinov.

Ce spun candidații despre sancțiunile UE și energia rusă?

Iotova l-a susținut pe Radev când acesta s-a opus la nivel european cu privire la sancțiunile UE îndreptate împotriva patriarhului rus Kirill și a lui Vagit Alekperov, fostul proprietar al Lukoil. În cele din urmă, UE i-a eliminat pe cei doi de pe listă.

Pozițiile sale publice indică o preferință pentru rezolvare diplomatică și o abordare mai prudentă a sancțiunilor împotriva Rusiei.

În același timp, Iotova a recunoscut că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a înrăutățit grav situația de securitate din regiunea Mării Negre. Ea susține inițiativele diplomatice care implică țările europene și regiunea mai largă a Mării Negre, inclusiv un moratoriu propus asupra ostilităților pe mare.

În schimb, Andrei Gyurov susține continuarea asistenței acordată Ucrainei. El a solicitat sancțiuni mai severe împotriva Rusiei și a pledat pentru consultări în temeiul articolului 4 din Tratatul NATO, în urma atacurilor asupra navelor comerciale.

Implicarea Moscovei în campanie

Influența rusă reprezintă o preocupare constantă și semnificativă în mediul politic bulgar.

Poziționarea politică a lui Radev a atras atenția prin opoziția sa față de ajutorul militar acordat Ucrainei, criticilor aduse unor sancțiuni împotriva Rusiei și apelurilor sale la reluarea dialogului cu Moscova. Aceste poziții se suprapun cu multe dintre narațiunile Kremlinului.

Presa bulgară este deosebit de vulnerabilă la narațiunile polarizante despre război, sancțiuni, prețurile energiei și riscul ca Bulgaria să fie antrenată într-un conflict mai amplu, subliniază Mediapool. Totuși, afirmă publicația, nu există dovezi privind o contribuție financiară directă din partea Rusiei la aceste alegeri.

Ce va aduce o președinție Iotova?

Fostă prezentatoare de televiziune, Iotova (62 de ani) și-a construit cariera politică în cadrul partidului foștilor comuniști, Partidul Socialist Bulgar, care l-a desemnat pe Radev drept candidat la președinție în 2016.

De asemenea, ea are o vastă experiență în calitate de deputată în Parlamentul European, funcție pe care a deținut-o timp de 10 ani, între 2007 și 2017. Ulterior, a preluat postul de vicepreședinte în mandatele lui Radev.

Fost pilot de vânătoare și șef al Forțelor Aeriene Bulgare, Rumen Radev (63 de ani) a beneficiat la acea vreme de sprijinul Partidului Socialist Bulgar. După fondarea propriului partid, Radev a devenit favoritul politic al aproape întregului electorat prorus și al unei părți importante din electoratul tradițional de stânga al țării, potrivit Mediapool. La ultimele alegeri parlamentare din 2026, pentru prima dată în istorie, Partidul Socialist Bulgar nu a reușit să intre în parlament.

Radev a reușit să obțină o majoritate parlamentară absolută și să formeze un guvern monopartid cu un mandat de patru ani, punând capăt crizei politice de cinci ani din țară. Așa cum era de așteptat, el a început, de asemenea, să reorienteze politica externă a țării, refuzând să sprijine deschis Ucraina.

O victorie a lui Iotova poate însemna că, în următorii câțiva ani, practic toată puterea din țară s-ar afla în mâinile partidului „Bulgaria Progresistă” al lui Radev. Oponenții politici avertizează asupra pericolelor unei astfel de concentrări a puterii.

Cine este principalul candidat al opoziției

Andrei Gyurov (50 de ani) este un finanțist, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei și fost deputat din partea partidului liberal „Continuăm Schimbarea”.

Gyurov este cunoscut pentru opiniile sale pro-UE și pro-NATO, precum și pentru pozițiile sale economice de centru. 

La începutul anului 2026, a ocupat funcția de prim-ministru interimar timp de trei luni, iar guvernul său a fost lăudat de aproape toate partidele politice pentru că a reușit să organizeze ceea ce au fost descrise drept cele mai corecte alegeri parlamentare din ultimii ani. El a depus eforturi semnificative pentru a combate cumpărarea de voturi.

Până în prezent, sprijinul de care se bucură pare să se limiteze în mare parte la alegătorii proeuropeni și liberali din marile orașe, potrivit Mediapool.

Ce puteri deține președintele bulgar

Conform Constituției din 1991, autoritatea executivă revine guvernului, președintele fiind o figură apolitică menită să reprezinte unitatea națională. Cu toate acestea, președinția dispune de instrumente politice puternice care influențează în mod direct guvernarea țării și instituțiile-cheie.

Președintele are rolul de a oferi mandatul de formare a guvernului în urma alegerilor parlamentare și de a stabili calendarul de învestitură. Atunci când majoritățile parlamentare se destramă, președintele trebuie să intervină.

Un aspect crucial este faptul că președintele are puterea de a convoca alegeri generale anticipate și de a numi un guvern interimar de tranziție, alegând un prim-ministru dintr-o listă de înalți funcționari desemnată constituțional.

Bulgaria a trecut prin 8 runde de alegeri parlamentare în perioada crizei politice din 2021–2026. Radev a jucat un rol activ atunci ca președinte în formarea guvernelor și declanșat în repetate rânduri anticipate când intervenea un blocaj. 

Cum criza tot nu s-a încheiat. Radev a demisionat în 2026 de la președinție, și-a format propriul partid (Bulgaria Progresistă) și a câștigat ultimul scrutin parlamentar cu peste 44% din voturi punând capăt crizei politice.

Dincolo de formarea guvernului, președintele are mai multe prerogative în privința numirilor-cheie. Șeful statului numește în mod oficial ambasadorii, comandanții militari și șefii serviciilor de informații. În acest proces, el are nevoie de aprobarea guvernului.

O altă prerogativă importantă, președintele emite decretele finale de numire a președinților instanțelor supreme și a procurorului general și selectează direct o treime dintre judecătorii din cadrul puternicei Curți Constituționale.

Deși președintele nu poate elabora proiecte de lege, funcția sa dispune de un puternic mecanism de întârziere prin intermediul dreptului de veto. El poate retrimite o lege în Parlament pentru reexaminare, dar o singură dată pe proiect. El poate, de asemenea, să sesizeze Curtea Constituțională.