Coiful de la Coțofenești a ajuns în faza finală a restaurării. „Metode neîncercate până acum”

Un eveniment de prezentare a coifului princiar getic de la Coţofeneşti, aflat înaintea ultimei etape a restaurării, s-a desfăşurat, luni, la Muzeul Naţional de Istorie a României, ministrul Culturii, Ioana Ciocan, anunţând cu acest prilej că preţiosul artefact va putea fi admirat în cadrul unei expoziţii organizate cu prilejul Zilei Culturii Naţionale.

„Am discutat un pic mai devreme cu domnul director Cornel Ilie şi, de Ziua Culturii Naţionale, va fi construită o expoziţie specială, care o să conţină şi coiful”, a declarat Ioana Ciocan, citată de Agerpres.

Directorul general al MNIR, Cornel Ilie, a anunţat că în prezent coiful este „aproape de forma iniţială”.

„Intrăm acum în ultima etapă a acestui proces şi ceea ce o să vedeţi astăzi este momentul în care a fost rezolvată cea mai importantă, cea mai serioasă problemă, cea care era cea mai complicată, respectiv, cea legată de turtirea coifului. Atunci când a venit era aplatizat, trecuse, ca să zic aşa, printr-o traumă destul de mare, astfel că Alexandru Doja, după ce s-au făcut toate investigaţiile, toate analizele posibile şi s-a decis cea mai bună metodologie de restaurare, a trecut efectiv la restaurarea acestuia şi a reuşit să aducă acest artefact atât de important al istoriei noastre la forma sau aproape de forma iniţială. Ultima etapă a restaurării va consta în reataşarea acelui obrăzar, care fusese, la rându lui, restaurat înainte şi care s-a desprins, dar acest proces ridică mult mai puţine probleme şi va fi rezolvat în cel mai scurt timp”, a spus Ilie.

Deformările suferite de coif

Potrivit lui Alexandru Doja, specialist al Muzeului Naţional de Istorie a României care s-a ocupat de restaurarea coifului, a afirmat că readucerea la forma iniţială a acestuia „a fost realizată cu succes”.

„Coiful încă nu poate fi expus în poziţia lui normală din cauza obrăzarului desprins şi nu are stabilitatea necesară pentru a putea fi expus în acest fel. Ca provocări, au fost aducerea la formă prin nişte metode, pot spune, experimentale, neîncercate până acum. Este o premieră şi pentru mine, dar mă bucur că am reuşit să fiu cel care a adus forma apropiată de cea iniţială, dacă nu cea exactă, a coifului. Avem deformări în zona din faţă, unde sunt ochii, mai ales în această parte, unde a fost adus într-o formă nefirească şi zona din spate a coifului, care, la fel, îi dădea un aspect oval. În acest moment, el este foarte aproape de forma iniţială, dinaintea furtului şi pot spune că această etapă a fost încheiată”, a detaliat restauratorul.

Alexandru Doja a explicat că a reuşit să aducă artefactul la o formă apropiată de cea iniţială „bucată cu bucată”.

„Toate deformările s-au făcut sub autorizarea unei presiuni între două mulaje. Deci, pentru fiecare etapă de aplicare de presiune pe acest obiect a trebuit să iau nişte mulaje, un material termoplastic, în interiorul lui şi în exteriorul lui, păstrând forma şi aplicând o suprafaţă cât mai mare de contact asupra obiectului, să pot aduce obiectul dincolo de zona de plasticitate, pentru că metalul are o zonă plastică, după care se produce deformare. Şi am reuşit să-l aduc la formă, bucată cu bucată”, a spus Doja.

El a precizat că „forma dinaintea furtului este documentată doar fotografic”.

„Nu avem o scanare exactă cu dimensiunile exacte ale obiectului decât după furt. După ce m-am ghidat foarte mult, a fost o replică a coifului, care există în colecţia muzeului, şi aceea cu un procent de eroare, pentru că şi acel obiect a mai trecut timpul peste el, a mai suferit deformări şi, da, ca formă generală este o replică un la un cu obiectul original, prin urmare, am putut să mă ghidez după el”, a adăugat specialistul.

Procesul restaurării a putut fi urmărit online

Muzeul Naţional de Istorie a României a lansat vara trecută o pagină dedicată restaurării coifului princiar getic de la Coţofeneşti, prin care publicul a putut urmări etapele investigaţiilor şi ale procesului de conservare-restaurare ale uneia dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului naţional.

Potrivit MNIR, prima etapă a investigaţiilor necesare fundamentării şi demarării procedurii de restaurare a constat în realizarea unei documentări imagistice complexe. Aceasta a avut ca obiectiv înregistrarea riguroasă a stării de conservare a coifului şi constituirea unei baze de referinţă pentru toate etapele ulterioare de cercetare, conservare şi restaurare.

Cea de-a doua etapă a programului de investigaţii a inclus un ansamblu complex de analize fizico-chimice noninvazive: microscopie optică şi digitală, spectroscopie de fluorescenţă de raze X (XRF), microscopie electronică de baleiaj (SEM), spectrometrie de raze X cu dispersie în energie (EDX), spectrometrie cu emisie de raze X indusă de protoni (PIXE) şi metalografie.

Analizele au fost realizate prin colaborarea specialiştilor MNIR cu cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi cu experţi ai Agenţiei Patrimoniului Naţional din Regatul Ţărilor de Jos.

Coiful a fost furat într-un muzeu din Olanda

Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări de aur dintre cele trei furate au fost recuperate la începutul lunii aprilie de autoritățile olandeze, după o înțelegere între suspecți și procurori. Comorile au fost aduse înapoi în România și expuse la Muzeul Național de Istorie mai târziu în cursul lunii respective.

O a treia brățară dacică nu a fost recuperată și soarta ei rămâne incertă.

Coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului, care a fost expusă anul trecut la Muzeul Drents din Assen.

Cu câteva zile înainte de închiderea expoziției și readucerea exponatelor la Muzeul Național de Istorie din București, în 25 ianuarie 2025, trei bărbați au detonat o intrare din spate a muzeului din Assen și în doar câteva minute au ieșit cu cele patru artefacte românești. În lunile care au urmat jafului, mai multe persoane au fost arestate.