Skip to content
Video
Actualitate

Acuzații din presă după conferința de la Cotroceni: „Întrebări aranjate? Ursula von der Leyen a zâmbit şi nu a răspuns nimic”

Andrei Stan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În declarațiile de presă susținute luni la Palatul Cotroceni de președinte și de șefa Comisiei Europene, Ziarul Financiar i-a adresat Ursulei von der Leyen o întrebare care a fost auzită de oficialul european, care „a fost şi scrisă pe o pagină pentru a putea fi văzută”, dar aceasta „doar a zâmbit şi a ignorat chestiunea, în timp ce Nicuşor Dan a ţinut să sublinieze că au fost convenite doar două întrebări”, scrie Sorin Pâslaru, redactorul-șef al publicației economice.

În cadrul declarațiilor de presă, președintele și șefa Comisiei Europene au vorbit despre securitatea la Marea Neagră și investițiile din domeniul apărării. Ursula von der Leyen s-a întâlnit apoi și cu premierul Luca Niculescu.

Într-un articol intitulat „Întrebări aranjate la Palatul Cotroceni? ZF i-a adresat următoarea întrebare preşedintei CE, Ursula von der Leyen: «Când va construi CE un tren de mare viteză de la Bruxelles la Bucureşti?». Ea zâmbit şi nu a răspuns nimic. Scenariul convenit era să fie puse anumite întrebări, iar Ursula von der Leyen a citit răspunsul de pe foaie”, publicat în deschiderea site-ului, Sorin Pâslaru spune că întrebarea a fost pusă de către ZF fără microfon, pentru că membrii echipei de comunicare ai preşedintelui Nicuşor Dan susţin că au convenit împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene să fie puse doar două întrebări, una către Ursula von der Leyen şi una către preşedintele Nicuşor Dan.

ZF a adresat următoarea întrebare: „Când va construi Comisia Europeană un tren de mare viteză de la Bruxelles la Bucureşti, aşa cum guvernele ţărilor nu aşteaptă de la judeţe sau regiuni să facă autostrăzi şi îşi asumă în mod direct această responsabilitate?”.

Ce afirmă Sorin Pâslaru

  • „Din păcate, deşi întrebarea a fost auzită de preşedinta Comisiei Europene şi a fost şi scrisă pe o pagină pentru a putea fi văzută, preşedinta Comisiei doar a zâmbit şi a ignorat chestiunea, în timp ce preşedintele Nicuşor Dan a ţinut să sublinieze că au fost convenite doar două întrebări.
  • După toate probabilitățile, întrebările adresate erau deja cunoscute de cei doi preşedinţi, ai Comisiei Europene şi ai României, având în vedere că preşedinta Comisiei Europene chiar a citit răspunsul la întrebare de pe foile din faţa sa, scrise cu font mare.
  • O astfel de situaţie, în care nu poate exista posibilitatea de a fi puse mai multe întrebări de către jurnalişti şi în care există impresia că aceste întrebări sunt cunoscute anterior de cei chestionaţi, are puţine precedente în România.
  • Jurnaliştii cu experienţă, care au început să scrie din anii ’90, ştiu că inclusiv pe vremea lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase întrebările nu erau regizate sau, dacă erau, acestea veneau de la presa favorabilă PDSR, de la ziarele «Dimineaţa» şi «Azi».
  • În schimb, jurnaliştii consacraţi de la cele mai puternice ziare de atunci, Romania Libera, Adevărul sau Evenimentul Zilei de exemplu, aveau libertatea de a pune întrebări şi, mai mult, în niciun caz nu existau înţelegeri între jurnalişti şi eventual chiar cu administraţia prezidenţială despre cum să sune o întrebare sau alta”.

„Ei fac regulile”

Sorin Pâslaru explică faptul că perspectiva construirii unui tren de mare viteză între capitalele Uniunii Europene, de la est la vest şi de la nord la sud, este, într-adevăr, o problemă care nu este neaparat la zi, aşa cum este securitatea Mării Negre. Însă, prin astfel de proiecte, blocul comunitar îşi întăreşte unitatea şi poate, într-adevăr, să recâştige încrederea cetăţenilor în capacitatea Comisiei Europene de a duce acest continent spre prosperitate şi o viaţă mai bună pentru locuitorii săi, mai scrie redactorul-șef al publicației financiare.

„Astăzi, cele două întrebări pentru care «s-a convenit» au fost puse una de Libertatea şi una de TVR, ambele pe tema securității la graniță. La întrebarea Ziarului Financiar despre cine a decis să fie puse doar două întrebări în cadrul acestei vizite, reprezentanţii Direcţiei de Comunicare a Preşedinţiei României au răspuns că este la latitudinea lor câte întrebări se pun şi cum se pun, că ei fac regulile şi că, dacă nu-i convine cuiva, este nevoit să se adapteze, dincolo de orice limite privind libertatea presei şi libertatea de exprimare”, precizează Pâslaru.

Libertatea de a întreba reprezentanţii puterii politice despre deciziile lor într-un mod onest, nearanjat anterior şi nici măcar convenit între jurnaliştii acreditaţi la o anumită instituţie „este esenţială pentru ca aceste instituţii publice să fie ţinute responsabile pentru acţiunile lor şi modul în care îi reprezintă pe cetăţenii ţării”, conchide redactorul-șef al ZF.

Conferință de presă anunțată pentru marți seară

Între timp, Administrația Prezidențială a anunțat că Nicușor Dan va susține marți seară o conferință de presă la Palatul Cotroceni, de la ora 19:00.

„Despre provocările ultimelor luni și prioritățile pentru perioada următoare voi vorbi deschis în cadrul unei conferințe de presă, care va avea loc marți, 10 noiembrie, de la ora 19:00 la Palatul Cotroceni. Vă invit să urmăriți”, a scris președintele, luni seară, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook.

Va fi prima conferință de presă pe care o organizează Nicușor Dan la Palatul Cotroceni după instalarea Guvernului Luca Niculescu, care a pus capăt unei crize politice izbucnite în 5 mai, când Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură PSD-AUR.

Până acum, la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a luat câte două întrebări de la toți jurnaliștii prezenți.

Printre marile teme la care șeful statului era așteptat să răspundă până în prezent se numără publicarea raportului prezidențial promis, referitor la anularea alegerilor din 2024, și numirea noilor directori la SRI și SIE.