Iranul a lovit din nou baze americane din Golf, după două luni de liniște. Ce se știe despre riscul pentru instalațiile americane din România
Bahrain, un aliat al SUA care găzduiește instalații militare americane majore, a fost vizat de două atacuri iraniene cu drone în trei zile, în ceea ce au fost primele lovituri încercate de Teheran asupra unei țări din Golf după luna septembrie.
- În urmă cu mai puțin de două săptămâni, presa iraniană punea România, alături de alte state europene, pe harta țintelor pe care le ia în considerare Teheranul ca răspuns la războiul cu SUA.
Duminică, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) al Iranului a lansat un atac cu drone asupra sistemului radar american de la baza al-Riffa, descriind operațiunea drept o ripostă la „acțiunile ostile ale Statelor Unite”, notează BBC.
Armata regatului a spus că sistemele de apărare au interceptat și distrus dronele iraniene „înainte ca acestea să își poată atinge obiectivele”, după o interceptare similară de vineri.
Iranul mărește mizele
Cu o economie afectată de blocada instituită de forțele americane asupra porturilor sale și de efectul sancțiunilor internaționale, Iranul pare să mărească mizele și se străduiește să împiedice tranzitul petrolului și gazelor din Golf prin Strâmtoarea Ormuz, a scris CNN.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), care supraveghează operațiunile militare americane din regiune, a sprijinit navele care traversează această cale navigabilă și a declarat luna trecută că, începând din vară, a ajutat țările din Golf să exporte 1,5 miliarde de barili de petrol prin Ormuz.
Duminică, IRGC a declarat că un supertanc petrolier, care transporta peste două milioane de barili de petrol, s-a scufundat după ce a lovit o mină și a luat foc în Strâmtoarea Ormuz.
Teheranul, care a vizat în mod regulat nave ce încercau să traverseze această cale navigabilă fără autorizarea sa, a anunțat aproape zilnic presupuse incidente cu nave care au lovit mine în timp ce încercau să treacă prin Ormuz.
Armata americană a susținut recent că a curățat de mine toate rutele principale din strâmtoare.
Pentru Iran, creșterea exporturilor de energie din Golf la niveluri apropiate de perioada antebelică și scăderea prețurilor petrolului înseamnă pierderea unui avantaj crucial la masa negocierilor. În același timp, țara nu a putut să exporte o cantitate însemnată din propriul țiței de mai bine de două luni.
Problemele economice ale Republicii Islamice par să se acutizeze, chiar dacă oficiali de rang înalt susțin că țara poate suporta presiunea.
România, menționată printre potențialele ținte ale Iranului
În această lună, șeful Statului Major General al forțelor iraniene, generalul Ali Abdollahi, a declarat că armata actualizează listele de ținte, care cuprind obiective americane și israeliene, și că va răspunde imediat la orice amenințare.
Ziarul Kayhan, citat de Reuters, a relatat că, în cazul unui nou război, forțele iraniene ar putea viza instalațiile americane din țări Marea Britanie, Italia, Grecia, România, Albania și Cipru.
Kayhan, un cotidian în limba persană publicat la Teheran, este considerat pe plan internațional cel mai conservator și radical ziar din Iran.
În martie, Iranul a amenințat că va reacționa pe plan politic și juridic după ce România a dat undă verde Statelor Unite pentru folosirea bazelor militare în operațiuni contra Iranului. „România nu este parte a conflictului”, a reacționat la acel moment Ministerul Afacerilor Externe.
Unde sunt prezenți soldații americani în România
În aceeași lună, HotNews scrisese că majoritatea militarilor americani din România se află la bazele de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii.
Potrivit surselor HotNews, în România în prezent sunt dislocați circa 1.000 de militari americani, iar majoritatea, aproximativ 700, se aflau la baza de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța – una din principalele baze militare ale Armatei Române și una dintre cele mai mari și active facilități militare ale NATO pe flancul estic al Alianței.
La Câmpia Turzii, americanii sunt frecvent prezenți cu detașamente de 100-200 de militari. La baza din Transilvania forțele SUA mai trimit ocazional și contingente de avioane de vânătoare sau detașamente cu drone MQ-9 Reaper.
Relevanța strategică a Scutului de la Deveselu
O altă prezență importantă a forțelor SUA în România este la Deveselu, la sud de Caracal, acolo unde este un contingent de circa 200 de militari americani.
Baza de la Deveselu face parte dintr-un scut antirachetă mai amplu al NATO, numit „Aegis Ashore”. O bază similară mai există în Polonia, la Redzikowo. Cele două situri sunt sub comanda NATO.
Scutul de la Deveselu a fost înființat tocmai pentru a contracara amenințarea rachetelor balistice lansate de Iran împotriva oricărei zone din Europa.
Importanța Scutului de la Deveselu a fost reliefată de un atac cu rachete balistice pe care l-a lansat Iranul în martie asupra bazei militare americano-britanice Diego Garcia din Oceanul Indian, situată la aproximativ 4.500 de kilometri depărtare de centrul Iranului.
Deși atacul a eșuat, oficiali americani declarau atunci pentru Wall Street Journal că operațiunea iraniană a demonstrat o capacitate de atac mult mai mare decât cea recunoscută anterior.
La astfel de distanțe parcurse, aproape întreaga Europă intră în raza de acțiune a rachetelor balistice iraniene.
Într-un asemenea scenariu, scutul antirachetă al NATO, cu bazele sale de la Deveselu, în România, și Redzikowo, în Polonia, este cel care poate interveni să intercepteze eventualele rachete iraniene.
Scutul de la Deveselu, în prim plan în cazul unor interceptări peste Europa
La Deveselu, Statele Unite au instalat un radar 3D PESA (Passive Electronically Scanned Array) de tip SPY-1 cu o rază de detecție de circa 300 de km, precum și o baterie de rachete interceptoare SM-3 în lansatoare verticale tip MK-41.
Același tip de rachete-interceptoare au fost folosite de SUA să doboare una din cele două rachete balistice intermediare lansate de Iran asupra bazei de la Diego Garcia în primăvara acestui an.
Interceptorii SM-3 block IIA, cum sunt la Deveselu, au un diametru de 53,3 cm, o lungime de 6,55 m, au o rază de operare de 1.200 de km și ating un plafon de altitudine între 900 și 1050 de km, în funcție de tipul țintei interceptate.
„Sistemul de la noi are capacitatea, mai ales cu interceptorii SM-3 IIA, să intercepteze rachete balistice cu viteze de până la 4-5 km pe secundă”, detalia pentru HotNews comandorul în retragere Valentin Matei.
Scutul antirachetă al NATO care protejează Europa, dincolo de cele două baze din România și Polonia, se mai bazează și pe distrugătoare americane din clasa Arleigh Burke și cu sistem Aegis la bord dislocate în Marea Mediterană, precum și pe un radar de avertizare timpurie de tip AN-TPY2 amplasat în Turcia.
Un atac iranian asupra Europei ar fi detectat în câteva secunde
Generalul în retragere Virgil Bălăceanu a explicat, într-un interviu acordat jurnalistului Laurențiu Ungureanu de la HotNews, că un atac iranian spre Europa ar fi detectat foarte rapid.
„Prin sistemul de sateliți militari, orice lansare de rachetă este depistată într-un termen foarte scurt, de până la 20 de secunde. Iată de ce comunicațiile satelitare sunt foarte importante atunci când vorbim de a avea o situație foarte clară a loviturilor pe care inamicul, Iranul în cazul de față, le lansează”, spunea Bălăceanu.
Generalul (r) spunea că „radarul NATO din provincia Malatya a Turciei este piesa centrală al sistemului de apărare antibalistic al NATO, Aegis Ashore”.
El a subliniat și faptul că rachetele iraniene pot fi interceptate și în spațiul atmosferic „cu rachete din dotarea forțelor aeriene române. Vorbim de Patriot și vorbim şi de sistemul francez Mamba, dislocat la Capul Midia”.
La Capu Midia, Franța are dislocat o baterie antiaeriană Mamba (sistemul SAMP-T al MBDA) cu rachete Aster 30, cu o rază de intercepție de circa 100 de km. Contingentul Mamba de la malul Mării Negre face parte din Grupul de Luptă NATO pe care Franța îl conduce în România.
România are în dotare trei baterii Patriot achiziționate și operaționalizate în ultimul deceniu. Pentru cele trei baterii au fost cumpărate inițial și 56 de rachete PAC-2 GEM-T și 168 de rachete PAC-3 MSE.
Interceptorul PAC-3 MSE este cel mai avansat de pe sistemul Patriot, capabil să intercepteze rachete balistice pe o rază maximă de circa 60 de kilometri. A fost și este în continuare una dintre cele mai folosite rachete de interceptare a salvelor trase de către Iran asupra țărilor din Golf și a bazelor americane din regiune odată cu declanșarea conflictului.