Skip to content

Summitul care a îngrijorat lumea „a fost o reuniune anacronică și fără miză”. Opinia dură a unei istorice despre puterea reală a lui Trump, Xi și Putin

Reuniunea trilaterală istorică de la Shenzhen a stârnit îngrijorare și comparații cu summitul de la Ialta. Într-o analiză pentru The Atlantic, istorica Anne Applebaum a văzut altceva: o reuniune depășită de istorie, fără substanță, dar cu multă pompă.

Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit joi la Shenzhen, în China, pentru un summit trilateral fără precedent care a generat neliniște în Europa și multe semne de întrebare, pe fondul războiului din Ucraina și al amenințării precepute din partea Rusiei.

Istorica și publicista Anne Applebaum observă că summitul din China nu a avut nicio legătură cu Ialta, așa cum au spus unii analiști, nu a redesenat granițe și nu a produs acorduri serioase, fiind „un eveniment pe măsura vremurilor noastre tot mai absurde”.

Întâlnirea scurtă și lipsită de substanță, scrie Applebaum în revista The Atlantic, a avut mai degrabă rolul de „a aduce beneficii maxime gazdelor chineze”, scopul fiind acela „de a produce fotografii și clipuri video de propagandă pe care fiecare dintre cei trei lideri le va folosi acum pentru a-și masca eșecurile politice”.

„Ego-ul lui Trump”

Beneficiile de imagine au fost principalul obiectiv al președintelui Trump, crede Applebaum, care observă că acesta a fost încântat de fastul din jurul evenimentului și în special de faptul că a fost așteptat la aeroport de omologul său Xi Jinping.

Casa Albă a publicat un clip video care arată fastul și ceremonia și îl plasează pe Trump în centrul ei, „o mare victorie pentru China, într-adevăr, și poate o mare victorie pentru ego-ul lui Trump după alegerile de la jumătatea mandatului, deși cu greu o mare victorie pentru Statele Unite”, observă istorica.

„Propagandă utilă” pentru Xi și Putin

Pentru Xi, spune istorica, întâlnirea a fost utilă deoarece el a fost gazda, a organizat sesiunile foto, iar propaganda sa a fost difuzată în întreaga lume. „Cu cooperarea lui Trump, el a transmis mesajul declinului american, al puterii chineze și al supunerii rusești”, scrie ea.

Applebaum crede că summitul a fost și o propagandă utilă pentru Putin.

La aproape cinci ani de la începutul războiului, cu 1,5 milioane de victime în rândurile forțelor ruse, jumătate din capacitatea de rafinare pierdută și podul din Strâmtoarea Kerci parțial distrus de ucraineni, liderul de la Kremlin va folosi întâlnirea de la Shenzhen pentru a le spune rușilor că țara lor este încă o superputere, că încă i se permite să stea în aceeași încăpere cu americanii și chinezii.

Cei trei „nu dispun de puterea” liderilor de la Ialta

Însă în ciuda ceremoniilor, summitul a fost unul fără substanță.

Liderii prezenți la summitul de la Ialta din 1945 au putut într-adevăr să decidă soarta țărilor mai mici fără știrea acestora și împotriva voinței lor.

„Cei trei lideri de la Shenzhen nu dispun de acest tip de putere”, observă Applebaum.

Ea observă că președintele american nu mai are nicio carte de jucat, că Ucraina a continuat să lupte, cu sprijinul Europei și cu propriile resurse și că Putin nu poate nici măcar să viseze să domine țările europene al căror PIB combinat este mult mai mare decât cel al țării sale, în vreme ce Xi este, de asemenea, încă departe de a putea domina Asia.

Lumea a evoluat nu numai de la 1945 încoace, ci chiar de la 2022, spune analista.

Exemple în acest sens sunt rezistența Ucrainei, care tocmai a lovit podul Kerci cu propriile sisteme de armament, capacitatea Iranului de a răspunde SUA – fapte care arată că „trăim într-o lume a conflictelor asimetrice, în care chiar și puterile care pretind că reprezintă așa-zise mari civilizații descoperă că pot pierde bătălii în fața unor puteri mult mai mici”.

„Dacă summitul de la Shenzhen a părut anacronic și depășit – o încercare eșuată de a recrea strălucirea trecutului Războiului Rece – asta pentru că așa și a fost”, concluzionează Applebaum.