Modelul revoltelor studențești din Serbia se extinde în Albania. Protestatarii își fac o organizație proprie
Studenţii albanezi, care au preluat conducerea protestelor antiguvernamentale începute în urmă cu patru luni, au anunţat crearea unei organizaţii la nivel naţional, cu scopul de a lansa o nouă etapă a manifestaţiilor împotriva corupţiei, lipsei perspectivelor şi creşterii costului vieţii, relatează EFE, preluată de Agerpres. În mod similar, protestele conduse de studenți în Serbia au dus la formarea unei mișcări politice care, în urma alegerilor de la finele lunii trecute, au reușit să-l înlăture de la putere pe Aleksandr Vucic, care a condus țara în ultimii 12 ani.
„Vom lua iniţiative concrete, vom apăra dezbaterea deschisă şi dreptul la protest. Să ne apucăm de treabă fără să pierdem timpul”, au transmis studenţii într-un comunicat publicat de la Universitatea Politehnică din Tirana.
Aceştia au precizat că noua organizaţie sau mişcare naţională va colabora cu alte grupuri ale societăţii pentru a da un nou impuls protestelor.
Cum au izbucnit protestele din Albania
Manifestaţiile au început la 31 mai, după ce au apărut informaţii despre negocieri privind vânzarea unui teren dintr-un parc natural pentru un proiect turistic al unor investitori străini, între care persoane apropiate de Jared Kushner, ginerele preşedintelui american. Protestele s-au extins la nivel naţional, iar revendicărilor legate de protejarea mediului li s-au adăugat nemulţumiri privind corupţia, scumpirea vieţii şi problemele din sistemele de sănătate şi educaţie.
La început paşnice, manifestaţiile au fost marcate, de la jumătatea lunii octombrie, de episoade violente şi acte de vandalism. Protestatarii îl acuză pe premierul Edi Rama de corupţie şi de atitudine arogantă.
Manifestaţia de sâmbătă, îndreptată spre Ministerul Educaţiei, a avut loc în a 175-a zi de proteste neîntrerupte. Mai mulţi participanţi au ocupat străzile din apropiere şi au blocat traficul, pe fondul tensiunilor tot mai mari.
Pe reţelele sociale au apărut apeluri la o nouă manifestaţie de amploare, programată pentru 28 noiembrie, la Tirana, cu ocazia aniversării proclamării independenţei Albaniei faţă de Imperiul Otoman, în 1912.
Modelul oferit de victoria studențimii sârbe
În Serbia, protestele antiguvernamentale au început în urma tragediei din 1 noiembrie 2024, când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit și a ucis 16 persoane. Deznodământul a venit pe 25 octombrie 2026, când Lista Studenților a obținut majoritatea mandatelor în Parlament.
La mai puțin de trei luni distanță de la izbucnirea protestelor, la sfârșitul lunii ianuarie 2025, Milos Vucevic, pe atunci prim-ministru și aliat apropiat al lui Vucic, și-a dat demisia la o zi după ce zeci de mii de oameni au blocat una dintre principalele intersecții din Belgrad, alături de fermieri veniți cu tractoarele.
Ideea constituirii unei entități care să candideze în alegeri a apărut în mai 2025, idee care a fost urmată de discuții cu partidele de opoziție cărora li s-a cerut să nu depună liste distincte, cerință acceptată de o parte dintre ele.
Oficial, Lista Studenților a fost constituită abia pe 9 septembrie 2026, cu numai o lună și jumătate înaintea alegerilor parlamentare care fuseseră convocate în aceeași zi.
Studenții care au condus mișcările de protest au anunțat că vor propune alegătorilor sârbi o listă cu 250 de persoane pentru fiecare mandat de parlamentar, fiecare dintre acestea urmând să îndeplinească o serie de condiții. Una dintre ele, era să nu fie student.
Apoi nu erau admise candidaturile celor care au fost, la un moment dat, membri ai Partidului Progresist Sârb, aflat la putere, să nu ocupe funcții de demnitate publică din partea altor partide și să accepte programul politic al formațiunii.