Tăriceanu, care l-a acuzat pe Orban că a dat ordonanțe, a adoptat 21 de OUG într-o ședință din anul 2005

Călin Popescu-Tăriceanu a acuzat Guvernul Orban, în timpul dezbaterii la moțiunea de cenzură, că evită procedura parlamentară, după ce Executivul liberal a adoptat nu mai puțin de 25 ordonanțe de urgență. În iulie 2005 Cabinetul Tăriceanu emitea 21 astfel de acte normative într-o singură ședință, potrivit Mediafax.

Călin Popescu Tăriceanu a solicitat președinților celor două Camere ale Parlamentului să sesizeze Curtea Constituțională pe motiv de conflict interinstituțional, după ce Guvernul a adoptat 25 de ordonanțe de urgență.

„Vreau să specific ceva care m-a bulversat. Căruța de Ordonanțe de Ugență pe care Guvernul le-a dat. Acest mod de guvernare nu poate fi lăsat neobservat și nesancționat. Pentru respectul pentru statul de drept cer celor doi președinți ai camerelor să sesizeze CCR”, afirma Tăriceanu în timpul dezbaterii din plenul reunit.

Cu toate acestea, Executivul condus de Tăriceanu adopta, pe 14 iulie 2005, un număr de 21 de ordonanțe de urgență.

Printre actele normative adoptate atunci se regăsea și Ordonanța 89/2005 care prevedea modificarea și completarea Legii 373/2004 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

„Având în vedere faptul că Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii Camerei Deputaților și a Senatului, prevede o perioadă mare de timp pentru desfășurarea campaniei electorale, care nu se justifică în situația în care Parlamentul este dizolvat în condițiile art. 89 din Constituția României, republicată, ținând seama de necesitatea reducerii la minimum a acestor termene, justificată prin urgența alegerii unui nou Parlament și a numirii unui nou Guvern”, potrivit textului actului normativ.

În continuarea notei de fundamentare, Ordonanța adoptată de Guvernul Tăriceanu prevedea reducerea termenelor pentru desfășurarea accelerată a alegerilor în cazul dizolvării Parlamentului.

„Prezenta ordonanță de urgență prevede reducerea termenelor prevăzute de Legea nr. 373/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru desfășurarea în ritm accelerat a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, după dizolvarea actualului Parlament în condițiile art. 89 din Constituția României, republicată, precum și unele măsuri necesare pentru desfășurarea acestora în bune condiții”, conform sursei citate.

Printre altele, ordonanța de urgență adoptată în iulie 2005 stabilea că este necesară obținerea a 5% din numărul mediu de voturi, pe țară, pentru obținerea unui mandat din partea unui grup de minorități naționale, față de 10% cât prevedea Legea 373/2004.

„Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, împreună, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut pe întreaga țară un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.”, arată textul OUG.

Dacă în Legea 373/2004, candidaturile puteau fi contestate în termen de 20 de zile înainte de data alegerilor, potrivit OUG 89/2005, candidaturile puteau fi contestate în termen de maxim trei zile de la data afișării candidaturilor.

Potrivit articolului II, modificat prin OUG 89/2005 , „În cazul organizării alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat după dizolvarea Parlamentului în condițiile art. 89 din Constituția României, republicată, termenele și orele prevăzute în Legea nr. 373/2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

Printre modificările aduse termenelor în cazul alegerilor anticipate este scurtarea perioadei de campanie electorală de la 30 la 15 zile înainte de data alegerilor, campania încheindu-se în sâmbăta de dinaintea alegerilor la ora 7.00.

De asememea, termenul de „45 de zile” prevăzut la art. 7 alin. (1) devine „30 de zile”. Astfel, data alegerilor se stabilește și se aduce la cunoștință publică de către Guvern cu cel puțin 30 de zile înainte de ziua votării și până la împlinirea a 5 zile de la data la care începe să curgă termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Totodată, potrivit ordonanței, termenul de „10 zile” prevăzut la art. 15 devine „5 zile”. „În termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, primarul este obligat să pună la dispoziție partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, la cererea și pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente”, conform sursei menționate.

„Termenul de 30 de zile prevăzut la art. 44 alin. (1) devine 16 zile, în sensul că propunerile de candidați se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 16 zile înainte de data alegerilor”, se mai arată în textul ordonanței.

Pe lângă aceste modificări mai importante, OUG 89/2005 scurta termene prevăzute în Legea 373/2004, în cazul declanșării alegerilor anticipate, la jumătate, cu scopul de a accelera procedura de organizare a alegerilor pentru Cameră și Senat.

La fel ca în cazul ordonanței de urgență de marți privind modalitatea de organizare a alegerilor pentru Cameră și Senat, necesitatea adoptării OUG 89/2005 era motivată de „urgența alegerii unui nou Parlament și a numirii unui nou Guvern.

Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu la 19 iulie 2005, însă a fost respinsă de Parlament pe 28 octombrie 2005.