Ce se întâmplă după ieșirea ALDE de la guvernare. Dăncilă ar urma să ceară Parlamentului votul pentru noua formulă guvernamentală/ Liberalii au anunțat moțiune de cenzură

Decizia lui Călin Popescu Tăriceanu de a scoate ALDE de la guvernare, cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor prezidențiale, o va obliga pe Viorica Dăncilă să vină în fața Parlamentului pentru a cere un nou vot de încredere pentru un cabinet minoritar.

Prin ieșirea ALDE de la guvernare, care se discută luni în ședința formațiunii, Cabinetul Dăncilă ar rămâne cu următoarele portofolii neacoperite: ministerul mediului (Grațiela Gavrilescu- care este și vicepremier), ministrul energiei (Anton Anton) și ministrul pentru Relația cu Parlamentului (Viorel Ilie), în timp ce Ramona Mănescu a anunțat că va rămâne la ministerul afacerilor externe. Dăncilă va numi interimari în locul acestora, însă trebuie să vină în Parlament în termen de 45 de zile pentru a obține votul Parlamentului pentru o noua formulă guvernamentală.

Potrivit Constituției, atunci când este vorba despre remanierea unor miniștri în cadrul coaliției de guvernare, aceștia trebuie să fie acceptați doar de președintele țării. Atunci când însă prin schimbarea unor miniștri se modifică și structura politică a Executivului (practic un partid dispare din componența guvernului), restructurarea trebuie să fie aprobată de Parlament, verificându-se astfel dacă guvernul mai beneficiază de sprijinul unei majorități parlamentare.

Articolul 85 din Constituție precizează că:

1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

Teoretic, situația este destul de complicată pentru Cabinetul Dăncilă în condițiile în care aritmetica parlamentară arată că PSD are nevoie de 233 de voturi pentru a obține validarea din partea Parlamentului pentru noua formulă guvernamentală. Luni, și-au anunțat demisia și trecerea la Pro România alți 4 parlamentari ai PSD, partidul pierzând majoritatea la Senat. Astfel, fără ALDE, PSD are doar 204 de parlamentari (136 de deputați și 68 de senatori).

Practic, pentru a-și asigura majoritatea în Parlament, Dăncilă ar mai avea nevoie de 29 de voturi din afara partidului.

Precedentul ieșirii PSD de la guvernare, episodul 2009

Pe de altă parte, liberalii au anunțat că vor demara procedura parlamentară pentru depunerea unei noi moțiuni de cenzură, odată cu începerea sesiunii parlamentare ordinare, în septembrie, și că vor încerca să forțeze alegerile anticipate.

Concret, chiar dacă nu va trece de votul Parlamentului, Cabinetul Dăncilă ar putea rămâne la Palatul Victoria ca guvern interimar, cu atribuții reduse, până după alegerile prezidențiale.

Situația nu este chiar fără precedent, un scenariu relativ asemănător s-a derulat în toamna anului 2009, cu două luni înaintea alegerilor prezidențiale de atunci. La acea dată, guvernarea era asigurată de coaliția PDL-PSD.

La 1 octombrie 2009, PSD-ul condus de Mircea Geoană decide să se retragă de la guvernare, în condițiile în care liderul PSD se pregătea să candideze la alegerile prezidențiale împotriva candidatului partenerului de guvernare Traian Băsescu, președinte în funcție.

PDL a format un guvern minoritar condus tot de Emil Boc, care este însă demis, în premieră pentru politica post-decembristă, prin moțiune de cenzură. Președintele Traian Băsescu îl desemnează premier pe Lucian Croitoru, care este însă respins de Parlament. Urmează o nouă nominalizare în persoana lui Liviu Negoiță, însă, aflat deja în campanie electorală oficială, Parlamentul nu se mai reunește pentru a discuta candidatura acestuia.

Constituția spune că preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Tot Legea fundamentală mai precizează, la același art. 89, că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui.

Astfel, Guvernul Boc a funcționat ca guvern interimar nu mai puțin de trei luni, din 13 octombrie până în 23 decembrie 2009. Traian Băsescu a fost reales președinte pe 6 decembrie, numind un nou Guvern Boc ulterior.