Subiectele zilei: Mizele și pericolele din Justiție în 2019. Care e antidotul pentru contra-reforma PSD-ALDE din Justiție; 19 schimbări legislative care intră în vigoare de la 1 ianuarie; Cum petreceau Elena şi Nicolae Ceauşescu Revelionul. Cadourile inutile primite de la secretarii de partid din judeţe

DW: Zâmbete forţate şi şansa românilor în Europa lui 2019. La cumpăna lor ne întrebăm ce semne are noul an. Ne-am amăgi dacă am crede că sunt multe bune pentru cel românesc şi cel european. Şi totuşi. Ne-am minţi şi dac-am vedea doar negru. Există şi-o fereastră de oportunităţi. Ce prilej de satisfacţie poate fi mai potrivit decât accesul României la cârma UE? Or, nu ne putem imagina o glumă cu mult mai amară şi o ocazie mai adecvată pentru zâmbete sardonice, decât realitatea greu suportabilă a trecerii regimului Dragnea la butoanele Comunităţii. Pentru oamenii păţiţi şi lucizi (iar românii, sunt, în genere, şi una şi alta) e clar ca lumina zilei că acest regim condus de cleptocraţi şi analfabeţi nu ar fi în stare nici să conducă o Europă aflată într-o stare impecabilă, necum una în descompunere şi criză acută, precum cea de faţă, scrie Deutsche Welle.

Mizele și pericolele din Justiție în 2019. Care e antidotul pentru contra-reforma PSD-ALDE din Justiție. 2019, un an plin de mize și pericole, tocmai a început pentru Justiția din România. În acest an expiră mandatul președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și al procurorului general al României, deci vor trebui făcute noi numiri. Deja funcția de șef al DNA este vacantă, la fel o mulțime de alte posturi din eșaloanele 2 și 3 din parchete, însă extrem de importante. Trebuie numite și conducerile Inspecției Judiciare și ale noii Secții pentru anchetarea magistraților. Pericolul vine din faptul că noile legi PSD-ALDE ale justiției – intrate în vigoare în 2018 în ciuda străzii, a președintelui țării și a opoziției parlamentare – au modificat echilibrul constituțional de checks and balances, potrivit G4media.

19 schimbări legislative care intră în vigoare de la 1 ianuarie. Numeroase schimbări legislative intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. Majoritatea vizează Codul fiscal şi le-a introdus cea de-a doua Revoluţie fiscală, ironizată şi „Ordonanţa lăcomiei”, iar altele au fost intens discutate în această toamnă, dar forma finală s-a aflat doar din Monitorul Oficial. De exemplu, toate amenzile vor fi virate într-un cont unic, cu excepţia celor de circulaţie. Pentru cele din urmă, sistemul este în faza de testare. Contul unic este 50.09.01 pentru amenzile aplicate persoanelor rezidente în România şi 50.09.02 pentru cei care nu au domiciliul în România. Sumele încasate vor fi virate către bugetul local sau de stat, în cel mult două zile de la plată, scrie Gazeta de sud.

Cum petreceau Elena şi Nicolae Ceauşescu Revelionul. Cadourile inutile primite de la secretarii de partid din judeţe. Nicolae şi Elena Ceauşescu îşi aveau un rol bine definit în derularea evenimentelor, iar totul începea în 31 decembrie cu urările în direct la televiziune adresate celor doi. Totul se întâmpla în sala de sport a clubului Floreasca din Bucureşti, unde zeci de persoane lucrau câteva săptămâni pentru a constui decorurile uriaşe. Zeci de brazi drepţi şi semeţi, înalţi de patru până la opt metri, trimişi de ocoale silvice fruntaşe din toate regiunile ţării constituiau decorul principal al platoului imens de filmare. Se montau arborii în suport, se împrăştia cetină printre ei şi se compunea o veritabilă ”ferie” de Revelion, potrivit Adevarul.

Mihai Şora: ”Ne aşteaptă un an greu, nu ştiu dacă-i voi supravieţui”. Filosoful Mihai Şora a transmis într-un mesaj pe Facebook, publicat înainte de trecerea în 2019, că anul acesta va fi unul greu, în care trebuie să rămânem „atenţi, lucizi şi întregi, cu ochii larg deschişi”. „Dragii mei, ne aşteaptă un an greu. Nu ştiu în ce măsură suntem pregătiţi să-i facem faţă (în ce mă priveşte, nu ştiu nici chiar dacă-i voi supravieţui); dar să rămânem atenţi, lucizi şi întregi, cu ochii larg deschişi”, a scris Mihai Şora. Filosoful a publicat şi o fotografie cu o girafă, ca trimitere la locul din faţa Muzeului „Grigore Antipa”, potrivit Stirile ProTv.

Țara din Europa în care tinerii se îmbogățesc de la an la an. Tinerii din Norvegia au avut parte de venituri în creștere cu 13%, spre deosebit de cei din alte țări, care se confruntă cu datoriile uriașe ale creditelor pentru studii, precum și cu prețurile exorbitante ale locuințelor și chiriilor. Mai multe studii anticipează că generațiile născute între 1980 și 2000 din SUA, Marea Britanie și alte state din vestul Europei vor fi primele din istorie mai sărace decât generațiile din care fac parte părinții lor. În schimb, în Norvegia, tinerii de aproximativ 30 de ani au venituri medii de 460.000 de coroane norvegiene pe an, echivalentul a 56.200 de dolari, potrivit Digi24.

De ce furau soldaţii ruşi ceasurile românilor în vreme de război. Explicaţia unui istoric. Istoricul Mădălin Hodor explică de ce soldaţii din Armata Roşie furau ceasurile românilor. „Vin cu o explicaţie furnizată de un ofiţer al Armatei Roşii. In Armata Roşie doar ofiţerii aveau ceasuri, indispensabile pentru operaţiunile militare. Dar a avea ceas în ochii soldaţilor aduşi din cele mai îndepărtat unghere ale imperiului sovietic însemna şi a controla timpul. Astfel procurarea unui ceas era pentru soldatul sovietic o chestiune de statut. Dacă avea ceas şi ştia ora urca în ierarhia socială. De unde şi ideea de a avea cât mai multe ceasuri şi confuzia cu orice obiect înzestrat cu un cadran şi un ac indicator“, scrie Adevarul.