Procedura care se face în doar 9 spitale din România și doar de 32 de medici. Ce este trombectomia și pentru cine e indicată
Numărul pacienților cu accident vascular cerebral nu mai ține de vârstă – vorbim tot mai mult despre pacienți tineri, care rămân adesea cu sechele – cei care supraviețuiesc – și despre perioade lungi de recuperare, declară prof. dr. Gheorghe Iana, medic primar radiologie și imagistică medicală, cu supraspecializare în neuroimagistică, și președintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România. Gheorghe Iana este unul dintre cei 32 de medici din România care tratează accidentul vascular ischemic prin trombectomie endovasculară – o tehnică de radiologie intervențională minim invazivă, care scade radical rata de sechelele majore post AVC.
Din păcate, chiar dacă este decontată integral de statul român, procedura este posibilă doar pentru pacienții care ajung la spital în primele 6 ore de la debutul simptomelor, iar România are, în acest moment, doar 9 spitale unde se poate face această intervenție și doar 32 de medici specializați.
Fiind foarte puțin personal specializat și lucrurile decurgând contra cronometru, o parte dintre medici spun că vin adesea de acasă, în timpul lor liber, pentru a efectua această procedură.
Ce este trombectomia, procedura minim invazivă de tratare a AVC, și care sunt cele 9 spitale din România unde ea se poate face
Trombectomia endovasculară reprezintă o tehnica de radiologie intervențională recomandată în tratamentul accidentelor vasculare cerebrale ischemice acute și constă în eliminarea, prin procedură minim invazivă, a cheagului de sânge care blochează fluxul sanguin într-o arteră.
Practic, trombectomia presupune aspirarea cheagului de sânge cu ajutorul unui cateter care ajunge la nivel arterial cerebral și duce la revascularizarea arterei.
Trombectomia asigură reducerea radicală a sechelelor majore post AVC.
Din păcate, puțini români cu AVC ajung să beneficieze de această procedură medicală, din mai multe cauze: ea poate fi realizată doar în primele 6 ore de la apariția simptomelor, iar în România, ea este disponibilă deocamdată doar în 9 spitale, chiar dacă ar trebui să avem cel puțin un astfel de centru la un milion de locuitori.
Spitalele unde se realizează trombectomie în România:
- Spitalul Universitar de Urgență București
- Spitalul de Urgență Elias
- Spitalul Militar din București
- Institutul de Boli Cerebrovasculare
- Spitalul Județean Târgu Mureș
- Spitalul Județean Timișoara
- Spitalul Județean Suceava
- Spitalul Județean Sibiu
- Spitalul Județean Oradea
De ce nu orice AVC ischemic are indicație de trombectomie
Nu orice AVC ischemic are indicație de trombectomie, ci doar o parte dintre pacienți sunt eligibili – cam 20% – 25%, subliniază prof. univ. dr. Cristina Tiu, șefa Clinicii de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgență din București.
„Nu orice AVC poate fi tratat prin trombectomie mecanică, ci doar o parte dintre pacienți sunt eligibili – cam 20% – 25%. Trombul poate fi scos doar dacă avem dovada ocluziei unui vas mare de sânge. Putem să scoatem tromb din vasele principale, nu un tromb care ajunge într-un vas mic al creierului. Aceasta este menirea radiologului, a neurologului și a echipei de gardă care primesc pacientul,” a explicat dr. Cristina Tiu, în cadrul unui eveniment organizat cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Accidentului Vascular Cerebral de către Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), prima asociație ce reprezintă drepturile pacienților cu AVC din România.
Prof. dr. Cristina Tiu, șefa Clinicii de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgență din București
Medic: „Accidentul vascular cerebral – principala cauză de dizabilitate în România. Vorbim inclusiv despre oameni tineri”
Prof. dr. Gheorghe Iana, medic primar radiologie și imagistică medicală cu supraspecializare în neuroimagistică la Spitalul Universitar de Urgență din București, este unul dintre cei 32 de medici din România care efectuează trombectomie endovasculară.
„Practic, accidentul vascular cerebral reprezintă principala cauză de dizabilitate din România, iar numărul pacienților cu accident vascular nu mai ține de vârstă. Vorbim despre oameni tineri, de perioade lungi de recuperare. Lucrurile acestea ne-au determinat să avem o abordare multidisciplinară a accidentului vascular cerebral. Asocierea mai multor specialități în rezolvarea unui caz este esențială”, explică medicul Gheorghe Iana.
Așa s-a ajuns la înființarea centrelor de trombectomie în România. „Abia în anul 2019 s-a început să lucrăm la pregătirea personalului medical”, spune președintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România.
În anul 2022, în țara noastră au fost realizate peste 300 de proceduri de trombectomie la nivel național, iar în 2023, trendul este crescător – sunt deja peste 400 de proceduri.
În momentul de față, rata de trombectomii este însă de 4-5 ori mai mică în România decât media europeană.
„Mai avem de lucru cam de 4-5 ori ca să ajungem acolo unde ne dorim. Dar ceea ce am reușit a fost să aducem oameni care s-au specializat în Franța și se întorc să lucreze în România”, adaugă profesorul Gheorghe Iana.
Medicul subliniază, de asemenea, că „avem de asemenea de lucrat și pe partea de prevenție, pentru că prevenția este esențială în AVC, dar la partea de educație a pacientului, pentru că după 6 ore trombectomia nu mai este valabilă”.
Prof. dr. Gheorghe Iana
Ce șanse de recuperare mai are un pacient care nu ajunge în primele 6 ore la spital?
Care este șansa ca un pacient cu AVC să se mai recupereze fără sechele sau cu sechele minime dacă nu ajunge la spital în primele 6 ore de la apariția simptomelor?
„Este esențial să se ajungă în primele 6 ore”, subliniază prof. dr. Gheorghe Iana.
„După 6 ore, totul depinde de gradul de damage – cât de întinsă este leziunea, unde s-a produs și cât din substanța nervoasă se pierde. Lupta pentru neuron se duce foarte strâns și cu cât trece timp de la producerea AVC-ului, rata de pierdere neuronală crește”, explică medicul.
În fiecare an, peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral. Recunoașterea la timp a semnelor unui AVC poate salva viața ta sau pe a celor dragi
Accidentul vascular cerebral este o afecțiune extrem de severă. Mulți dintre pacienți care suferă un AVC mor în primele 30 de zile după AVC, iar cei care supraviețuiesc pot rămâne cu sechele neurologice grave (paralizia membrelor, tulburări de vorbire, tulburări de echilibru, tulburări de vedere, etc.).
Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce atunci când o zonă din creier nu mai funcționează din cauza unei probleme cu arterele care alimentează creierul cu sânge și substanțe nutritive. Cu alte cuvinte, o arteră care alimentează creierul se poate înfunda cu un cheag de sânge (AVC ischemic) sau se poate sparge și sângele se va acumula în interiorul creierului (AVC hemoragic). În ambele situații, în doar câteva minute, celulele cerebrale încep să moară.
Bolile cerebrovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de deces şi dizabilitate în România, iar anual, peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral, arată datele Ministerului Sănătății.
La fiecare 6 secunde, în lume, o persoană moare din cauza accidentului vascular cerebral, iar una din 6 persoane, în medie, va suferi un AVC pe parcursul vieții.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, admite că este necesară dezvoltarea unei rețele de centre de tratare a accidentului vascular cerebral la nivel național.
Dincolo de infrastructura medicală, recunoașterea rapidă de către pacient sau de către rudele sale a semnelor unui AVC este esențială pentru salvarea vieții pacientului sau pentru limitarea sechelelor.
Semnele unui accident vascular apar brusc și se pot ameliora temporar sau, din contră, se pot agrava. Nu toate persoanele care suferă un accident vascular prezintă aceleași simptome.
Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), primul ONG ce reprezintă drepturile pacienților cu AVC din România, derulează ample proiecte dedicate informării și conștientizării asupra problematicii accidentului vascular cerebral.
Recuperare după AVC / Foto: Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Cele mai frecvente semne ale unui accident vascular cerebral:
- Asimetria facială – jumătatea inferioară a feței este căzută, sau colțurile gurii sunt îndreptate în sens opus.
- Vorbirea incoerentă – exprimarea este neclară sau cuvintele sunt rostite nedeslușit ori cu dificultate.
- Căderea unui braț – diminuarea bruscă a forței într-un braț ori picior, sau coordonarea cu dificultate a mișcării brațelor ori picioarelor.
Cum recunoști un AVC:
- Dificultăți de vorbire și de înțelegere a ceea ce spun ceilalți;
- Paralizia sau amorțirea bruscă a feței, a mâinii sau a piciorului;
- Tulburări de vedere la unul sau la ambii ochi sau vederea dublă, brusc apărute;
- Cefalee bruscă, severă, posibil însoțită de vărsături, amețeală și pierderea stării de conștiență;
- Dificultăți de mers, tulburări de echilibru sau pierderea coordonării instalate brusc.
- Semnele unui AVC depind de regiunea din creier afectată. Cel mai frecvent este afectată o anumită regiune a creierului care atunci când este distrusă va duce la paralizia mâinii și/sau a piciorului și tulburări de vorbire.
La nivel internațional, pentru recunoașterea rapidă a simptomelor unui AVC, se utilizează scala (testul) FAST:
- F (Face – Față) – Rugați pacientul să zâmbească. Are fața asimetrică sau colțul gurii este căzut într-o parte?
- A (Arms – Mâini) – Rugați pacientul să ridice simultan ambele brațe. Unul dintre brațe rămâne mai jos decât celălalt sau nu îl poate ridica deloc?
- S (Speech – Vorbire) – Rugați pacientul să spună o propoziție. De exemplu: “Afară este soare”. Vorbește ciudat sau nu înțelegi ce zice?
- T (Time – Timp) – Sună rapid la 112.
- Dacă răspunsul la oricare dintre întrebările de mai sus este “DA” – trebuie să sunați imediat la 112!
Foto: Dreamstime.com.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro